Un liberal, un PSD-ist şi un conservator râvnesc la sectorul 3, sperând că actualul primar va fi trimis de Băsescu la Capitală.
Un director din Ministerul Transporturilor, un profesor de la Politehnică şi un avocat vor să-i ia scaunul lui Liviu Negoiţă, care „primăreşte“ de patru ani peste sectorul 3. Toţi au experienţ a unor mandate de consilieri şi se consideră cel puţin la fel de capabili ca Negoiţă, dacă nu chiar mai buni pentru funcţia vizată.
Dacă oficial se arată belicoşi, în spatele pozei toţi ştiu că sondajele îi înghesuie laolaltă într-un con de maximum 16% intenţii de vot, în timp ce primarul se lăfăie pe restul de 80%-85%. „Suntem datori, ca partid, să emanăm un candidat, deşi sondajele sunt devastatoare, însă aşteptăm să se decidă Zeus (poreclă atribuită preşedintelui Băsescu - n.r.), poate-l mută pe Negoiţă la Capitală, ca să mai respirăm şi noi“, recunoaşte situaţia Mircea Ceopraga, şeful PNL sector 3.
Negoiţă: „Îi las să vorbească singuri!“
Desemnarea candidaţilor pentru primăriile de sector se consumă, zilele acestea, într-un cvasianonimat, câtă vreme privirile sunt aţintite pe candidaţii la Capitală. După Guşă, Orban, Vanghelie, ultimul pe listă e aşteptat să se înscrie şi candidatul PDL, considerat favorit de cei 18 ani de dreapta care au guvernat Bucureştiul până acum. „A fi Negoiţă sau Blaga?“, aceasta e întrebarea pe care şi-o pun, cu din ce în ce mai palide speranţe, candidaţii la sectorul 3.
De departe cel mai bine administrat din Capitală, sectorul 3 va avea parte de o campanie atipică, majoritatea electoratului fiind deja de partea actualului primar Liviu Negoiţă, cel puţin în sondaje. Dacă el nu va fi trimis la Capitală de Zeus, contracandidaţii lui îşi vor cheltui banii degeaba pe campanie. În timp ce concurenţa asudă în pregătirea proiectelor sau în strângerea documentelor compromiţă toare, titularul îşi vede relaxat de mandat.
„Îi las să vorbească singuri. Prin ceea ce am făcut aici, la sectorul 3, nici nu trebuie să mă prezint foarte mult în campanie, pentru că faptele vorbesc de la sine. Am tot respectul pentru contracandidaţii serioşi, şi sper ca spusele mele să nu pară o infatuare. Dar încă de când am primit primul mandat am anunţat că îmi doresc să mai candidez încă o dată aici, deci nici nu se pune problema să mă duc la Capitală“, pune punct speculaţiilor Liviu Negoiţă.
„Sectorul arată ca acum patru ani, nu s-a făcut nimic“
Doru Giugula s-a remarcat mai întâi în mandatul 2000- 2004, dându-i replici primarului Băsescu în războiul acestuia cu Consiliul General. Giugula exprima gândurile frumoase ale PSD la adresa „marinarului“, iar Băsescu îi răspundea că nu discută cu „securiştii“. Consilierul a recunoscut că a fost ofiţer în USLA, nu şi turnător, aşa cum a zis CNSAS, însă ceva, ceva din vechile practici tot i-au mai rămas. „Nu eu trebuie să mă tem de Negoiţă, ci el de mine. Pentru că am nişte acte pe care când o să le scot în campanie o să vrea să fugă din ţară“, prevesteş te Giugula lupta pentru sectorul 3.
El nu e totuşi nominalizat oficial de partid, însă nu crede că un primar ca Negoiţă i-ar putea sta în cale: „E primarul-fantomă. L-aţi văzut prin sector? Ce a făcut? Că sectorul arată la fel ca pe vremea lui Eugen Pleşca (fostul primar, de la PSD - n.r.), tot Prigoană făcea curat şi atunci!“.
Giugula e avocat şi are o avere frumuşică, declarată pe vremea când era consilier la Capitală: un apartament de bloc, o vilă de 480 de metri pătraţi, o casă de vacanţă de 250 de metri pătraţi, un autoturism de teren Land Rover, tablouri estimate la 100 de milioane de lei şi 100.000 de euro depuşi în bancă.
„Oamenii trebuie să vadă că există o alternativă la actualul primar“
În ordine alfabetică, primul ar fi Victor Adâr, 50 de ani, profesor de geometrie descriptivă la Politehnică şi consilier general în ultimii patru ani, iniţial din partea PRM, acum de la PC. Adâr e o voce aparte în consiliul municipal, probabil unul dintre puţinii oameni care citesc ceea ce votează şi-şi pun întrebări legitime în legătură cu diverse decizii ale deliberativului.
Nu prea e luat în seamă, ceea ce probabil se va întâmpla şi în campania electorală. Recunoaşte că n-are deocamdată niciun program în legătură cu sectorul 3, unde partidul l-a îndemnat să candideze, dar, meticulos ca orice matematician, a început deja să facă cercetări. Adâr trăieşte de 30 de ani în sectorul 3, într-un bloc de la intersecţia Moşilor cu Hristo Botev, şi e un admirator nedisimulat al realizărilor primarului Negoiţă. „Aş fi ipocrit să spun că nu s-au făcut multe lucruri bune în sectorul 3. Dimpotrivă, e cel mai frumos sector din Bucureşti“, recunoaşte Adâr.
Totuşi, el nu se consideră un candidat de sacrificiu: „Lupta e până la sfârşit, important e să te prezinţi onorabil şi oamenii să vadă că există alternativă. Iar oamenii trebuie să vadă şi dincolo de băncuţa de la capătul blocului, pe care a pus-o primarul“.
Promisiuni: un bloc în Piaţa Alba Iulia şi restaurante în parcuri
Liberalul Mihai Comănescu, 44 de ani, consilier timp de opt ani în Consiliul Local al Sectorului 3, va avea în lupta cu Negoiţă şi un motiv personal: „A fost proprietarul unei terase din parcul IOR, Brown Sugar, demolată de Negoi- ţă“, îl prezintă şeful său pe linie de partid, Mircea Ceopraga. De altfel, Comănescu a ezitat aproape două luni să dea declaraţii la ziar, pe motiv că încă nu fusese confirmat de şeful mai mare, Ludovic Orban. Candidatul liberal e un ilustru necunoscut, deşi Ceopraga îl recomandă ca un „băiat cunoscut în cartier“, iar Orban l-a instalat director la o companie din subordinea Ministerului Transporturilor.
E absolvent de TCM, are un BMW, un apartament pe strada Matei Basarab şi mai multe specializări postuniversitare. Comă nescu are şi mai multe promisiuni pentru locuitorii care vor dori să-l aleagă: parcaje supraterane, sensuri unice, un bloc de locuinţe fix în rondul din Piaţa Alba Iulia şi refacerea teraselor din parcuri, „pentru că Negoiţă a avut grijă numai de copiii mici din sector, dar de copiii mari nu. Restaurantele din parcuri sunt necesare“, îşi dă cu părerea Comănescu, admiţând, totuş i, că realizările actualului primar sunt incontestabile, „dar mare parte din ele ni se datorează şi nouă, consilierilor care le-am votat“.