Perioada în care trăim este cea mai bună din întreaga istorie a umanității, din foarte multe puncte de vedere, inclusiv al longevității, sănătății și nivelului de trai.
În ciuda afirmațiilor protestatarilor extremiști de la mișcarea Extinction Rebellion, cum că „ne confruntăm cu o urgență globală fără precedent”, „o situație de viață și de moarte a propriei noastre existențe”, sau ale tinerilor neinformați ca Greta Thunberg, care consideră că civilizația industrială „a jefuit-o” de viitorul ei, din foarte multe puncte de vedere secolul XXI a fost până acum cel mai bun din istorie.
Ziaristul științific englez și doctorul în filosofie Matt Ridley scrie în revista londoneză Spectator că a doua decadă a secolului XXI a fost cea mai benefică perioadă înregistrată vreodată, din punct de vedere al nivelului de trai, în ciuda presupusei încălziri climatice.
Ridley subliniază că atunci când s-a născut, în 1958, 60% din populația lumii trăia în sărăcie, dar în cursul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI, această cifră a scăzut pentru prima dată sub 10%.
Ridley mai notează și că „inechitatea mondială a scăzut, în timp ce Africa și Asia cunosc o creștere economică mai rapidă decât Europa și America de Nord; mortalitatea infantilă a căzut la niveluri minime record; foametea practic a dispărut; paludismul, poliomielita și bolile cardiace sunt în declin.
„Devenim mai sustenabili, inclusiv în felul în care folosim planeta”, continup Ridley, explicând că folosim din ce în ce mai puține materii prime și resurse pentru a produce bunurile și serviciile pe care le consumăm.
Din punct de vedere istoric, nu există nici o corelație între cantitatea de dioxid de carbon din atomosferă și temperatura Pământului, însă cercetările dovedesc o legătură directă între avuția unei țări și nivelul de trai al populației.
Oamenii din societățile mai bogate sunt în general mai bogați, trăiesc mai mult, înregistrează o mortalitate infantilă mai mică și se confruntă cu mai puține inechități.
Populațiile țărilor mai bogate sunt în general mai bine educate, se adaptează ori anticipează mai ușor evenimentele, și răspund mai bine dezastrelor naturale decât populațiile din țările mai sărace.
Iar piatra unghiulară pentru creșterea prosperității și scăderea penuriei la nivel planetar în secolul XX și începutul secolului XXI au fost dezvoltarea și utilizarea combustibililor fosili.
Combustibilii fosili sunt baza agriculturii moderne. Ei pun în mișcare tractoarele și mașinile folosite pentru a planta, recolta și transporta hrana pe piață.
Ei servesc de materie primă pentru pesticidele chimice și îngrășpmintele utilizate pentru a cultiva cantități din ce în ce mai mari hrană pe teritorii din ce în ce mai mici.
Și alimentează unitățile de refrigerare și de stocare ce permit culturilor să fie depozitate în siguranță pe lungi perioade, fără a se strica.
Combustibilii fosili reprezintă și baza medicinei moderne, care a redus mortalitatea infantilă și a crescut durata de viață.
Tratamentele sanitare contemporane depind de materialele plastice sterile fabricate din combustibili fosili, inclusiv pungi și tuburi pentru perfuzie intravenoasă, aparate medicale, seringi etc.
Spitalele, ambulanțele și splile de operație, sălile de urgențe și clinicile, care sunt deschise 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână din șapte, nu pot funcționa fără cărbune, gaze naturale și petrol.
În loc să-i învățăm pe tineri că lumea este condamnată să moară peste 10, 12 sau 20 de ani – alegeți data pe care o doriți, în funcție de grupul de alarmiști care o anunță – ar trebui să trecem cartea lui Alex Epstein, The Moral Case of Fossil Fuels, pe lista lecturilor școlare obligatorii.
Iată ce scrie Epstein:
„Clima nu mai este o cauză majoră de deces, grație în mare parte energiilor fosile...Nu doar că ignorăm situația în ansamblul său, făcând din lupta împotriva pericolului climatic fixația culturii noastre, dar «combatem» schimbarea climatică cu o armă care a făcut-o de zeci de ori mai puțin periculoasă.
„Discuțiile climatice pun problema pe dos: ele privesc omul ca pe o forță distructivă pentru habitabilitatea climatică, o forță care face clima periculoasă pentru că noi folosim combustibili fosili.
„De fapt, realitatea este exact pe dos: nu avem un climat sigur pe care îl facem periculos, avem un climat periculos pe care îl facem sigur.”