Un grup de tineri artişti din Timişoara, Bucureşti, Cluj şi Iaşi pictează Cazarma U, veche de sute de ani şi părăginită, în cadrul festivalului StudentFest.
Timişoara a prins culoare, zilele acestea, în cadrul StudentFest (cel mai mare festival de artă studenţească din România): 14 tineri artişti din Timişoara, Bucureşti, Cluj şi Iaşi s-au apucat să picteze Cazarma U, impresionant edificiu, vechi de sute de ani, care a ajuns o ruină, cu geamuri sparte şi tencuiala căzută. Dan Perjovschi, celebrul artist cu expoziţii în întreaga lume, a pictat şi el pe zidul Cazarmei U.
Ediţia din acest an se numeşte REvoluţii, iar studenţii de la arte ştiu cum vor să revoluţioneze oraşul. Ei spun că pigmentarea Cazarmei U e doar începutul şi speră să găsească sprijinul autorităţilor pentru a primi voie să coloreze şi alte obiective.
Revoluţia (animalelor) lui Ionuţ
Studenţii de la Universitatea de Vest lucrează, în Piaţa Mărăşti din Timişoara, la Cazarma U, care a început să primească o nouă culoare. În prima fază, studenţii au vopsit în alb un perete al cazarmei. Imediat, a prins formă în stil wallart.
„Am primit aprobarea să pictăm pe peretele cazarmei, care urmează să fie transformată în hotel. Acţiunea face parte secţiunea de artă a festivalului Student- Fest. Totul va fi spontan”, spune Nada Cocici, purtătorul de cuvânt a studenţilor.
Acum pe zid cresc poveşti: Blackie, balena uriaşă, neagră şi ucigaşă mănâncă iepuraşi coloraţi, care, pe deasupra, sunt şi zburători. Alături, cu pomeţii cât nişte ferestre şi mustaţă a la Salvador Dali, a apărut o figură-gigant, iar o artistă din anul al II-lea a compus în jurul unei spărturi de tencuială, folosind diferenţa dintre planuri pentru a evidenţia profilurile unor chipuri.
Orice clădire veche poate fi pictată
„Mă «mânca» mult timp zidul acela, îl voiam altfel şi voiam oameni împreună cu care să facem o poveste acolo”, povesteşte Ionuţ Văcăreanu, iniţiator şi coordonator al programului.
„Nu facem graf pur şi simplu, ci o poveste care naşte senzaţii, care dă o altă formă clădirii. Fiecare artist are propria poveste. Eu am revoluţia animalelor cu iepurii zburători şi balena, Rodica s-a legat de tencuiala căzută de pe clădire, şi exemplele pot continua. Au trecut cel puţin 1.000 de oameni prin faţa noastră zilnic şi cei mai mulţi spun «wow», le place. E drept, sunt şi alţii care cred că ne prostim”, povesteşte Ionuţ Văcăreanu.
Mesajul tinerilor artişti e că orice clădire de genul acesta (neîngrijită/ruinată/ părăsită) poate „trăi” dacă e colorată. „Dacă autorităţile ne ajută chiar şi foarte puţin, orice clădire de genul ăsta poate lua altă formă. Timişoara e plină de «vestigii » care s-ar preta să fie suport de graffiti chiar şi atunci când mai au doar câteva luni până la demolare sau reabilitare. Pentru noi e suficient şi minunat că am avea unde să ne manifestăm, precizează Ionuţ Văcăreanu. „Să încerci să faci frumos unde e anost, să bagi puţină culoare”
„Graffiti nu e tocmai un hobby ieftin, comod sau uşor. Sprayurile utilizate sunt destul de scumpe (17 lei/tub), amenzile sunt usturătoare (între 100 şi 500 de lei), spaţii special amenajate nu există, iar opera poate fi distrusă oricând”, spune Andrada Mişca, o timişoreancă ce militează, pe blogul personal, pentru această artă urbană.
„Ce îi determină totuşi pe aceşti artişti să-şi dezvolte pasiunea pe clădirile oraşului? După spusele lor, scopul nu este să strici ceva ce e frumos, ci să «Redesign U’r City», pe unde e urât. Să încerci să faci frumos unde e anost, să bagi puţină culoare”, mai spune Andrada Mişca.
ÎN ŢARĂ
De la ilegal la legal
- BUCUREŞTI. Din luna mai, graffiti a devenit act illicit, după o decizie a Con siliului General al Capitalei, care a interzis inscripţiile caligrafiate şi imaginile tip graffiti pe pereţii imobilelor sau pe alte suprafeţe publice sau pri vate. Un motiv invocat: în lipsa spaţiilor amenajate, desenatorii de graffiti şi-au „exercitat” pasiunea pe clădiri istorice, garduri, pasaje, staţii de metrou, cabine telefonice, aducând atingere „imaginii urbanistice şi valorii istorice a municipiului”.
- TIMIŞOARA. După ce ani întregi au fost vânaţi de Poliţia Comunitară, de anul trecut primăria le dă voie graferilor să se manifeste în tihnă, dar numai pe pereţii unui pasaj rutier din centrul oraşului. E vorba de pasajul din spatele Catedralei Mitropolitane, adia cent Podului Traian, unde, periodic, apar lucrări cu atitudine.
- REŞIŢA. Autorităţile au rezolvat la fel de elegant problema graffitiurilor de pe ziduri: au dat liber la culoare pe un zid de beton lung de zeci de metri, din depoul CFR. Anual, la începutul lunii mai, aici vin graferi din tot Banatul şi colorează.
- CLUJUL şi BRAŞOVUL au, de asemenea, ziduri special alocate graffitiului.