După patru ani în care a condus Standard&Poor's, cei mai grei ani din ultimele decenii pentru agenţie, Deven Sharma şi-a anunţat demisia. Decizia sa, s-a spus, are legătură cu scăderea ratingului Statelor Unite ale Americii, măsură care a aruncat din nou în aer pieţele financiare globale, ameninţând cu un reviriment al criziei.
Măsura S&P a fost privită în special de americani ca o mare greşeală. Despre S&P, ca şi despre celelalte agenţii au apărut tot felul de speculaţii, inclusiv teorii conspiraţioniste potrivit cărora ar avea de câştigat din scăderile de rating. Motivaţia unei decizii istorice Este drept, SUA are factori de decizie şi instrumente care o pot scoate din dificultate, cum ar fi capacitatea de a tipări bani virtuali, decizia prin care Fed a intervenit pentru a stimula revenirea economică, odată cu apariţia crizei. Deven Sharma spune însă că decizia S&P a fost una cu bătaie lungă. Downgrade-ul Statelor Unite ale Americii este important prin ceea ce anunţă pe termen lung, iar perspectiva lui Sharma asupra SUA nu era deloc unul bună. Iată ce spunea acesta pe 9 august, la câteva zile după decizia S&P, într-un interviu acordat CNN. În primul rând, ideea că pieţele financiare ar fi fluctuat puternic doar din cauza deciziei S&P este falsă. "Pieţele financiare reacţionează atunci când vor si întotdeauna reacţia lor este ori prea slabă, ori prea puternică - sunt o zonă a extremelor. " De altlfel, recent, David Beers, şeful diviziei pentru rating suveran şi finanţe publice internaţionale în cadrul Standard&Poor's, declara pentru Bloomberg că, după anunţul S&P, "în loc ca încrederea în bondurile americane să scadă, randamentele acestora au atins minime record, reducându-se cu aproape un sfert de punct procentual, până la 2,32%". Sharma face o comparaţie între Statele Unite şi Japonia, din care reiese că problemele pe care S&P le-a întrezărit în legătură cu economia americană sunt mari, iar rezolvarea lor ar putea fi extrem de dificilă. "Japonezii sunt învăţaţi să economisească, aşa încât asupra guvernului nu au existat presiuni să crească randamentele oferite pentru bonduri. Dar vârsta medie a populaţiei creşte pe zi ce trece şi, la un moment dat, japonezii nu vor mai cumpăra titluri de stat şi îşi vor cheltui economiile în perioada de pensie. Japonia va trebui atunci să recurgă la împrumuturi externe.Ce se va întâmpla atunci?", spune Sharma. Prin comparaţie, dolarul american este considerat încă de investitori drept o monedă rezervă, spune Sharma, "şi avem încă atuul de a putea tipări bani. Da ce se va întâmpla atunci când investitorii vor începe să se uite după alte monede ca alternative de investire". Iar concluzia interviului este destul de sumbră. "Rămâne de văzut ce se va crede despre decizia noastră în timp, în cinci sau zece ani. Dacă disfuncţionalităţile politice ale SUA nu se rezolvă, istoria va spune că am tras pe drept un semnal de alarmă. Atunci când am downgradat Japonia, care avea de asemenea ratingul AAA, ţara era a doua mare economie a lumii. Oamenii s-au întrebat atunci ce era în mintea noastră. Dar acum Japonia are o datorie publică de 200% din PIB, iar problemele sale sunt cât se poate de serioase", conchide Sharma. Ce anunţa Sharma Se poate specula că au existat presiuni pentru destituirea lui Sharma de la şefia agenţiei de rating? De îndată ce i-a anunţat demisia, S&P s-a grăbit să nege că ar exista vreo legătură între aceasta şi scăderea de rating. Surse din cadrul S&P au declarat pentru Wall Street Journal că Sharma şi-ar fi pregătit de mult timp plecarea şi că ar fi în discuţii pentru ocuparea unei poziţii de director executiv într-o mare corporaţie. Sharma, care va părăsi agenţia în câteva săptămâni, conduce S&P din septembrie 2007, aşa încât a avut un mandat cât se poate de solicitant. De-a lungul celor patru ani se poate spune că momentul său de glorie a fost acest ultim act, scăderea ratingului Americii. Dacă însă, urmând îndemnul lui Sharma, decizia S&P nu este analizată doar din perspectiva evoluţiei pe termen scurt ci în special a celei pe termen mediu, se poate spune că semnalul tras de agenţie ridică o serie de intrebari, iar economia SUA, oricat de puternica, ar putea avea probleme odata ce isi pierde increderea investitorilor. Primele semnale deja au aparut. Un economist chinez, Yu Yongding, a publicat un editorial in Financial Times denumit "China trebuie sa scape de capcana dolarului". Cel mai mare investitor extern in bondurile americane, China, are o multime de dolari in rezervele valutare, iar excedentul de lichiditate il investeste in bonduri amercane, in loc sa faca importuri si sa incurajeze consumul, spune economistul. Un default sau o scadere de rating a SUA sunt extrem de periculoase pentru China care este "blindata de bonduri americane", iar oficialii chinezi incep deja sa isi puna aceasta problema. Pe de alta parte, statele arabe se gandeau deja in urma cu cativa ani sa inlocuiasca dolarul, aflat atunci pe un trend puternic de depreciere, din rolul sau de etalon pentru pretul barilului. Pe fondul scaderii de rating aceste discutii au inceput sa reapara.