Guvernul de tehnocraţi sau măcar cu un premier tehnocrat este unul dintre miturile politicii româneşti, ce apare, în fiecare moment de criză, în discursul public, drept soluţia miraculoasă.
Cerut de o parte dintre protestatari luna trecută, propus de Opoziţie şi acceptat, se pare, ca variantă de lucru şi de PDL, guvernul tehnocrat ar avea însă prea puţin sprijijn politic şi, implicit, prea puţine pârghii pentru a realiza efectiv ceva. În plus, mai explică analiştii, un asemenea guvern ar mai avea şi o problemă de personal.
Avem guvern, cine-l susţine? Analiştii politici chestionaţi de EVZ sunt, la unison, de părere că un asemenea guvern nu este util decât în perspectiva organizării de alegeri anticipate şi că oricum nu ar putea decât să gestioneze chestiuni minore, fiindcă, pe proiectele majore i-ar lipsi susţinerea politică. “Este o soluţie pe termen scurt şi ideea e fiabilă doar în combinaţie cu alegerile anticipate", apreciază Mircea Kivu. “Guvernul technocrat nu poate face refrome importante, în lipsa unei susţineri politice. El ar fi susţinut doar pentru măsuri curente".
De aceeaşi părere este şi Dan Pavel. “Un guvern tehnocrat ridică semne de întrebare pentru că nu are o susţinere politică şi poate fi o soluţie numai pentru pregătirea alegerilor anticipate sau a celor care vor urma", spune el. “Trebuie să aibă o susţinere politică, nu putem înlocui democraţia cu tehnocraţia. România are nevoie de reforme politice, Guvernul tehnocrat poate face cel mult nişte lipeli, fără să atingă reformarea adevărată a democraţiei româneşti". Motivul, explică Dan Pavel, este acela că niciun partid nu s-ar simţi obligat să susţină un cabinet tehnocrat atunci când acesta ar încerca să ia măsuri impopulare. “Guvernul tehnocrat funcţionează acolo unde funcţionează şi mecanismele democratice. Este o soluţie temporară şi parţială pentru situaţia în care se află România, problemele noastre sunt de natură politică, nu tehnocratică. Există o reţea care subminează şi democraţia şi ar submina şi tehnocraţia, o reţea de interese clientelare, de nepotisme şi favoritisme, care face ca nici mecanismele democratice să nu funcţioneze", spune acesta.
"Un guvern de tehnocraţi înseamnă a vorbi fără să spui nimic, pentru că e o soluţie iluzorie", apreciază şi Vasile Dâncu. “Un guvern tehnocrat nu funcţionează în România. Ce să facă un guvern cu un premier tehnocrat, cum să susţină acesta proiectele de lege în Parlament, când un om politic cu o poziţie puternică într-un partid de guvernământ nu reuşeşte să facă acest lucru?".
Soluţia propusă de Dâncu ar fi “un guvern de uniune naţională, foarte extins, care să aibă în punctele-cheie specialişti.
Din politică, din afara politicii, dar specialişti". "Politicienii trebuie ca, din încrederea acordată de populaţie, să gireze specialişti", crede Dâncu. Sociologul spune că, de fapt, aici este problema României. “Drama României este că se confundă războinicii din campania electorală – cei care aduc bani, cei care mobilizază oamenii, baronii locali să le spunem – cu cei pe care îi desemnează partidul în Guvern după câştigarea alegerilor. La noi, toţi vor să fie de toate. Toate partidele au această problemă, nu fac distincţia între cei care pot intra în Executiv şi cei care sunt performanţi electoral".
Guvern, angajez miniştri O altă problemă, mai puţin evidentă, este aceea a personalului. De ce s-ar amesteca un specialist cu o bună reputaţie în domeniul său în politica românească, mai ales într-un guvern în care ar fi legat de mâini? Şi, nu în ultimul rând, cine garantează că nu va avea soarta lui Lucian Croitoru, specialistul BNR propus de şeful statului ca premier în 2009 şi respins de Parlament nu din cauza CV-ului, ci pentru că propunerea venea din partea lui Traian Băsescu? Analiştii spun că asta este o problemă.
Kivu: Isărescu e perceput ca ataşat de acţiunile partidului de guvernământ “Din păcate nu prea se văd (posibilii specialişti care să facă parte din Guvern – n.n.)", spune Mircea Kivu. “Mugur Isărescu, creditat în sondaje cu încrederea populaţiei, are, ca posibil şef al unui guvern, problema că este perceput ca fiind ataşat de acţiunile partidului de guvernământ. Nu prea mai sunt tehnocraţi care să nu fie ataşaţi de un partid sau altul. Ar fi fost altceva dacă Lucian Croitoru ar fi fost propus de altcineva decât de Traian Băsescu. Traian Băsescu nu prea mai este în poziţia de a propune un prim-ministru technocrat, deşi aceasta este prerogativa preşedintelui". Mircea Kivu spune că soluţia ar fi în Parlament, unde Puterea şi Opoziţia ar putea să cadă de acord asupra unui premier agreat şi susţinut de ambele părţi.
Mai optimist, Dâncu crede că specialişti s-ar găsi. “Cred că există oameni în România care nu se gândesc doar la ei, ci şi la interesul colectiv şi sunt dispuşi să participe cu eforturile lor la o perioadă de tranziţie. Dar nu putem să-i aruncăm în luptă fără niciun sprijin, să fie de formă, marionete. Sr avea o şansă dacă ar exista un minim consens Putere-Opoziţie, asupra unui program agreat, de măsuri comune", spune acesta. "Politizând în continuare posturile nu vom face nimic, nici dacă îi dăm jos pe aceştia şi punem alţii, aduşi tot politic", avertizează Vasile Dâncu.