Controversele privind taxa de clawback continuă: în timp ce producătorii susţin că îi pasc pierderi de sute de milioane, autorităţile spun că era şi timpul ca piaţa să nu mai fie un sac fără fund.
Noua taxă clawback va duce la o scădere cu 30% a pieţei, relevă un studiu de impact prezentat, ieri, de reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Aceştia susţin că "taxa ghearei" îi va îngenunchia, întrucât ar trebui să suporte diferenţa dintre bugetul alocat pentru medicamentele compensate şi gratuite, care este de 4,4 miliarde de lei şi consumul real, care ajunge la 6,1 miliarde de lei. În acelaşi timp, preşedintele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) susţine că era şi timpul să începem să controlăm consumul de medicamente, care o luase razna, deşi numărul bolnavilor stagnase. Pastile se vor găsi, dar cu banii jos "Am făcut o simulare şi taxa pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde lei", a declarat Cristian Luţan, directorul executiv-adjunct ARPIM. Acesta a mai explicat că producătorii vor fi nevoiţi să plătească şi pentru venituri pe care nu le-au realizat. "Noua taxă se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include, pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 lei, vândut pe piaţă, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 de lei, lucru imposibil", adaugă Luţan. Impactul se va resimţi asupra populaţiei: vor fi reduse locurile de muncă, impozitele plătite la stat vor fi mai mici şi, cel mai îngrijorător, anumite medicamente vor fi retrase din lista de compensate. Ceea ce înseamnă că se vor găsi în continuare, însă pacientul va trebui să scoată bani din buzunar pentru ele. "Bolnavii de cancer au avut şi aşa foarte mult de suferit în urma ultimelor reglementări, începând cu interzicerea comercializării tratamentelor injectabile în farmaciile cu circuit deschis şi terminând cu schimbările în cazul listei C2", atrage atenţia Cezar Irimia, preşedintele unei asociaţii de pacienţi. "Eram singura ţară care nu controla consumul" În replică, Lucian Duţă, preşedintele CNAS, spune că eram singura ţară fără niciun mecanism de control al consumului de medicamente. "Clawback-ul stabileşte un echilibru între resursele de care dispunem şi tendinţa relativ naturală a producătorilor de a creşte consumul. Însă ei trebuie să în ţeleagă că piaţa nu e nelimitată. Cât ne permitem, atât consumăm. În ultimii trei ani, de când fostul ministru Eugen Nicolăescu a scos plafoanele la farmacii, s-a acumulat un deficit de 20% din bugetul total", explică oficialul. Duţă mai spune că, până în momentul de faţă, nu a a fost notificat de nicio companie că ar vrea să plece din ţară sau să retragă un medicament din lista de compensate, însă este pregătit şi pentru acest lucru. "Asta nu înseamnă că nu am avea şi alte variante terapeutice. Totuşi, vom mai avea azi (n.r. - ieri) o rundă de consultări cu producătorii pe această temă", ne-a declarat preşedintele CNAS. 30% preconizează producătorii că va fi procentul cu care va scădea piaţa. Mulţi ar putea să-şi retragă medicamentele din lista de compensate "Producătorii trebuie să înţeleagă că piaţa noastră nu este nelimitată. Cât ne permitem, atât consumăm." LUCIAN DUŢĂ, preşedintele CNAS Citiţi şi:
- Guvernul a aprobat taxa de clawback. Vezi cât vor plăti producătorii de medicamente
- Război între Guvern şi producătorii de medicamente: "Nu putem susţine taxa de clawback"