"Copiii libertatii", nascuti in anul Revolutiei, sunt catalogati drept grabiti si superficiali, rupti de societate si lipsiti de capacitatea de selectie a valorilor
Prima generatie nascuta in anul Revolutiei romane sarbatoreste majoratul. A crescut odata cu tranzitia, a cunoscut rasfatul libertatii postcomuniste. Vrem sa-i cunoastem pe reprezentantii generatiei 1989: in ce cred ei, cat prinde la ei patriotismul si cat consumerismul. Unii spun ca le lipseste interesul fata de politica si fata de societate din cauza ca nu au modele demne de urmat si deoarece pentru istoria recenta nu exista.
Scoala e „plictisitoare”
Adolescentii care termina liceul in acest an sunt catalogati de profesori drept grabiti si dezinteresati, mai putin profunzi decat cei din vechile generatii, care au ajuns acum oameni la casa lor, cu familii si cariere solide. Tinerii aproba faptul ca sunt mereu pe fuga, ca se plictisesc foarte repede de scoala, „acelasi drum pana la liceu, timp de patru ani”. Dar asta nu li se pare un lucru rau.
Dimpotriva, ei considera ca trebuie sa faca totul repede, ca schimbarile ar trebui sa se produca intr-un ritm mult mai alert in tara noastra. Iar pana cand lucrurile vor fi cum vor ei aici, vor pleca la munca in strainatate. „Scoala este cam plictisitoare, facem acelasi drum pana la liceu timp de patru ani”, spune cu o usoara nepasare Anabela, eleva in clasa a XII-a la Grupul Scolar „V. Harnaj”.
„Si ce vrei? Sa mute liceul?”, isi intreaba Evelina colega de clasa. „Ar fi o idee”, vine raspunsul Anabelei, fara nicio retinere fata de singurul profesor de specialitate de la medicina veterinara, care preda la Grupul scolar.
Aici „nu se pot dezvolta liber”
„Cei care conduc tara nu stiu sa ne aprecieze la adevarata noastra valoare”, spune Daniela, eleva in clasa a XII-a la scoala de arte si meserii. Ea crede ca in Romania nu se poate exprima atat de liber pe cat si-ar dori, iar daca o face, oricum are senzatia ca nu o aude nimeni. „Vreau sa plec sa muncesc in afara pentru ca acolo pot sa ma dezvolt, pot sa ma afirm mai liber”, adauga Daniela.
Mihai o contrazice. El are o sora plecata la lucru in strainatate, care i-a spus ca a muncit mult ca sa ajunga la un anumit nivel. Cu toate acestea, si Mihai este adeptul plecarii peste hotare dupa ce termina profesionala.
De altfel, din tot liceul, numai patru elevi vor sa-si continue studiile in tara, la Facultatea de Medicina Veterinara, dupa cum spune Cosmin. „Si la noi in tara poti sa te dezvolti”, se aude vocea baiatului intr-un murmur continuu al celorlalti tineri. „Ori sa pleci de aici cu o calificare, sa muncesti, ori sa iti continui studiile in afara”, este si optiunea Andreei. Pentru ca avansezi mai rapid, dupa cum spune fata din clasa a XII-a.
Liceenii spun ca pleaca atat de usor peste hotare pentru ca nu le pasa de tara asta, pentru simplul motiv ca nici guvernantii nu sunt interesati de ei. „Ii pasa cuiva de tara asta? Nu cred”, spune foarte convinsa Daniela. Singurul care incearca sa o contrazica, fara rezultat, este Cosmin. El se declara mai patriot, desi nu poate garanta ca dupa terminarea facultatii, daca are o oferta mai buna, nu pleaca sa munceasca in alt stat membru al Uniunii Europene.
Generatiile anterioare erau „mai culte, mai serioase”
Liceenii care fac parte din generatia 1989, nascuti in anul Revolutiei anticomuniste sau la un an dupa, sunt acum in clasa a XII-a. Ei sunt cei care au urmarit discursurile lui Nicolae Ceausescu pe YouTube si nu la televizorul alb-negru. Pentru ei, politica si talk-show-urile cu astfel de teme reprezinta culmea plictiselii.
„La un moment dat devin plictisitoare. Trateaza aceeasi tema la nesfarsit”, spune Ionut. De aceea, tinerii prefera sa se uite la televizor la muzica, la documentare si poate, cateodata, la stiri. Ziare nu prea citesc, decat poate pe cele de scandal, reviste care au articole cu si despre vedete. „Mai citim reviste de scandal, ca au copertile mai colorate”, spune soptit Andreea. Ea adauga ca presa nu o intereseaza din cauza ca se invarte in jurul unui subiect si devine stresanta.
Calina Prostean are 17 ani si este eleva a Colegiului National Banatean - Sectia Stiinte Sociale. Pe tinerii din ziua de azi nu-i pasioneaza ce se intampla in jurul lor, dar Calina este interesata - „e vorba despre viitorul meu, pentru ca viitorul meu depinde de ce se intampla in jurul meu”. Eleva se pregateste pentru Arhitectura si este atenta la ceea ce se construieste. „Nu stiu daca eu si generatia mea vom schimba ceva. Cred ca kitsch-ul nu o sa-l putem schimba, dar cel putin pot sa sper ca generatia mea va avea viziune”.
Profesoara Mariana Rosner, directoarea Grupului Scolar „V. Harnaj”, crede ca tinerii care termina liceul in acest an sunt victime. „Inainte, generatiile erau mai pregatite, mai culte, mai serioase”.
Fac scoala pentru diplome
Tinerii care ajung in 2007 la varsta majoratului, momentul in care ar trebui sa ia primele decizii privind drumul lor in viata, considera ca sunt egoisti pentru ca asa au invatat in societatea in care traiesc. „Nu e obligatoriu sa si primesti daca dai ceva”, spune Cosmin. „Si apoi sa te ia toata lumea de prost”, il completeaza colegii in cor.
Drumul lor in viata s-a oprit putin la scoala, din simplul motiv ca au nevoie de o diploma, dupa cum spun. „La scoala se chiuleste, nu avem nevoie de scoala, iti trebuie doar o diploma”, adauga Carmen, o alta fata de-a XII-a.
Poate de aceea, in ochii profesorilor, adolescentii din generatia 1989 si cei care urmeaza par mult mai agitati, mai plini de imaginatie, dar, din pacate, nu mai aduc aceleasi satisfactii profesionale pe care le aveau dascalii cu generatiile anterioare.
RAPORT 2007
Adolescentii vor distractie, libertate si bani
Tinerii din ziua de azi isi doresc bani, cariera, libertate si distractie, in timp ce parintii si bunicii lor opteaza in primul rand pentru respect reciproc, munca si abia apoi pentru partea financiara, dupa cum arata studiul „Raporturile intre generatii”, realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei, si dat publicitatii ieri.
Astfel, 50,2% dintre cei cu varste cuprinse intre 16 si 25 de ani spun ca cea mai importanta valoare pentru ei o reprezinta banii. Acest lucru poate fi explicat ca o manifestare a consumatorismului, dar si ca o lipsa a celor necesare pentru supravietuire. Adultii insa, in proportie de 43,2%, opteaza pentru respect reciproc.
Cinstea, o alta valoare aleasa cu prioritate de catre cei batrani, intr-un procent de 46,2%, devine din ce in ce mai putin interesanta pentru adolescenti (16,7%). In schimb, o valoare care inregistreaza o crestere foarte mare de la o generatie la alta este placerea/distractia (0,8% la varstnici, 4,3% la adulti si 20,9% la tineri).
Astfel, se marcheaza nu numai diferentele de preocupari ale tinerei generatii, ci si o tendinta indusa nu atat de abundenta de care beneficiaza tinerii intr-o societate prospera, cat de impactul mass-mediei asupra constiintei si subculturii tinerei generatii.
Concluziile studiului arata ca se poate vorbi chiar de o degradare a capacitatii de selectie a valorilor. Putem sa privim insa pozitiv in viitor si sa speram la o societate cu adevarat democratica, daca tinem cont de faptul ca egalitatea intre oameni are optiuni in crestere, de la 3,4% la varstnici, la 7,0% la tineri.
Patriotismul si respectul fata de traditii sunt puse pe ultimele locuri, atat de adolescenti, cat si de cei maturi. Totusi, daca facem o comparatie, putem observa ca 3,6% dintre persoanele de peste 65 de ani considera patriotismul o valoare importanta, in timp ce numai 1,5% dintre tineri au aceeasi parere.
INDIVIDUALISMUL, LA RANG DE IDEOLOGIE
Criza de modele lasa loc pentru cultura banului
Lipsa timpului rezervat copiilor si, pe de alta parte, banii de care acestia beneficiaza „in compensatie”: acestea sunt doua aspecte care contribuie din plin la „crearea” modelului tanarului individualist si nerabdator in privinta ascensiunii sociale si profesionale.
„Parintii tin foarte mult ca aceia pe care-i cresc sa aiba tot ce ei nu au avut. Spun ca, daca ii dau destul din punct de vedere material, fac bine. Lipsa timpului devine in acest caz un element-cheie. Multi ajung desigur sa fie rasfatati, ajung la un dezechilibru, nesanatos pentru individ. Toleranta la frustrare este insa mult mai mica daca tanarul nu lupta pentru a realiza ceva”, considera psihologul Cristina Levitchi. Individualismul devine practic o ideologie, arata psihologul Aurora Liiceanu.
De ce? „Pentru ca exista tentatia banului, pentru ca exista multe posibilitati de-a gandi viata. De restul nu-i intereseaza, important este sa o duca ei bine. Reusita sociala este foarte importanta: cu cat ai mai multi bani, cu atat mergi mai departe de Romania”, explica Aurora Liiceanu.
Valorile s-au schimbat foarte mult, ajungand sa difere chiar la tineri de varste foarte apropiate. Consumerismul este una dintre aceste valori, „in retragere” in tarile occidentale, insa caracteristica tuturor statelor care au aderat recent. In trend se afla si valoarea „aici si acum”, care exclude „gandirea pe viitor”, observa Levitchi.
Lipsiti de reprezentarea trecutului apropiat
Dezinteresul fata de politica reflecta un comportament normal, atata vreme cat generatia care face politica in momentul de fata nu poate oferi modele sau mesaje pentru tineri.
„La noi nu exista o clasa politica reformata, nu au de ce sa fie atrasi, cu toate ca varsta nu este nicidecum frageda. Pana la urma, interesul fata de politica ar trebui sa fie unul natural”, explica medicul Florin Tudose, seful Clinicii de psihiatrie din cadrul Spitalului Universitar Bucuresti.
Maria Voinea, prodecan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti, afirma ca, „pornind de la discursul greoi al politicienilor, tinerii ajung sa spuna: „Stiu eu ce promite reprezentantul partidului X””. Lipsa mesajelor politice adresate tinerilor ii indeparteaza si mai mult de acest domeniu.
Istoricul Zoe Petre considera ca tinerilor le lipseste aproape complet reprezentarea trecutului apropiat. „Am intalnit tineri care regreta sistemul de repartitii, fara sa-si dea seama ca era unul extrem de restrictiv - ca erai repartizat, dar numai in nu stiu ce sat. Pentru ca nu pot intelege ce insemna lipsa de libertate”, explica Zoe Petre. Ea considera ca cele mai importante trasaturi ale aceste generatii sunt atomizarea, perceptia acuta a diferentelor sociale, lipsa masurii atunci cand vine vorba de implinirea pro-priilor dorinte.
„Sunt oameni foarte diferiti, ca in orice generatie. Eu sunt insa ceva mai optimista decat altii. Cred ca succesul lor depinde de studiu, disciplina, seriozitate, toate acestea trebuie asumate. Pentru cei care nu le aplica, riscul este acela de a ajunge la improvizatii in loc de constructia unei cariere”, considera Zoe Petre. Ea adauga ca, inainte de toate, tinerii din ziua de azi ar trebui sa constientizeze cat sunt de liberi.
Previziuni
Se vor relaxa cu timpul
Faptul ca ambitiile sunt foarte mari la varste fragede pare sa duca la preferinta pentru o viata mult mai relaxata in viitor. „Cei care inteleg ca nu pot vedea viata ca un permanent santier se vor orienta catre asta. Foarte important este faptul ca obtin la o varsta frageda lucruri pe care nici nu le visau inainte”, spune Aurora Liiceanu. De cealalta parte, medicul Florin Tudose considera ca va exista o uniformizare cu generatiile mai vechi: „Daca ne uitam in urma, vedem ca nici o generatie nu a ramas diferita, fiecare si-a asumat responsabilitatile”.
El adauga faptul ca acest lucru depinde totusi de felul in care tinerii vor prelua realizarile celor mai in varsta si ca surprizele care intervin odata cu transformarile nu sunt excluse: „Sa nu uitam totusi ca Ceausescu a fost omorat de generatia pe care el a creat-o... Si astfel de lucruri s-au intamplat nu o data in istorie”.