Compromisul nu mulțumește pe nimeni, prețurile zboară. Ungaria votează împotrivă
Prețul gazului la hub-ul olandez din Amsterdam a crescut ajungând la peste 200 de euro pe megawat oră - niveluri nemaivăzute din luna martie - în ziua în care miniștrii europeni ai energiei au lansat un acord privind planul de urgență pentru a face față reducerii aprovizionării din Rusia. Acordul a fost găsit, cu obişnuitul votul împotrivă al Ungariei, pe un text de compromis față de cel prezentat săptămâna trecută de Comisia UE, scrie Il Fatto Quotidiano.
Reducerea orizontală de 15% din consumul total de gaze (nu doar rusești) de la 1 august până la 31 martie 2023 - propusă în primul rând cu scopul de a proteja industria germană - va fi voluntară, cu excepția cazului în care se declanșează starea de alertă, care, totuși, trebuie solicitată de către cel puțin cinci state membre (în propunerea de la Bruxelles au fost trei) sau votată cu majoritate în Consiliul UE. Vor exista în plus multe scutiri, inclusiv cea pentru insule, așa-numitele „insule energetice” și țările baltice.
Ursula von Der Leyen ostentează optimismul: „UE a asigurat baze solide pentru solidaritatea indispensabilă între statele membre în fața șantajului energetic al lui Putin. Angajamentul colectiv de reducere cu 15% este extrem de semnificativ și ne va ajuta să ne umplem depozitul înainte de iarnă”. Cu toate acestea, pachetul „nu satisface pe nimeni pe deplin”, aşa cum a recunoscut ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera Rodriguez.Statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale restului continentului „sunt exceptate de la reducerile obligatorii”, deoarece „nu ar putea elibera volume semnificative de conducte de gaze în beneficiul altor state membre”.
Măsura ar trebui să privească Spania și Portugalia, dar și Irlanda, Malta, Cipru. „Statele membre ale căror rețele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul electric european și sunt puternic dependente de gaze pentru producerea de energie electrică sunt exceptate şi ele, pentru a evita riscul unei crize a furnizării de energie electrică (acesta fiind cazul țărilor baltice, ed.) ".
Nu numai atât: reducerea consumului poate scădea de la -15% la -7% „cu condiția ca statele să demonstreze că interconectarea lor cu alte state membre în capacitatea tehnică de export în comparație cu consumul lor anual de gaze în 2021 este mai mică de 50% și că capacitatea pe interconexiunile către alte state membre a fost utilizată efectiv pentru transportul de gaze la un nivel de cel puțin 90% până în luna anterioară”, se arată în text.
În plus, „Statele membre mai pot solicita o derogare şi în cazul în care și-au depășit obiectivele lor de umplere a zăcămintelor de gaze, dacă sunt puternic dependente de gaz ca materie primă pentru industriile critice, sau dacă consumul lor de gaz a crescut cu cel puțin 8 % în ultima perioadă, comparativ cu media ultimilor cinci ani”.Cu toate acestea, excepțiile „nu sunt automate. Fiecare țară trebuie să dovedească că s-au produs circumstanțele particulare prevăzute de o anumită derogare”, a explicat un oficial UE, ilustrând planul. Singurele trei state care pot beneficia automat de o derogare sunt Irlanda, Malta și Cipru.
O derogare semiautomată ar viza apoi trei state baltice, în cazul în care Rusia și-ar desincroniza sistemul electric de cel al celor trei foste republici sovietice. În acest context, Letonia, Estonia și Lituania ar trebui să producă mai mult gaz pentru a menține sistemul electric în echilibru.Reglementările și directivele fac parte dintr-un „sistem legislativ obligatoriu. Iar dacă un stat membru nu îl implementează, se confruntă cu proceduri de infringement”, a precizat un înalt oficial al UE după ce guvernul maghiar a anunțat că nu dorește să aplice planul de reducere a cererii. Cu toate că ministrul ceh al energiei, Jozef Sikela, a spus că în Consiliul de astăzi „nu am discutat despre sancțiuni”.
Berlin: „Multe excepții”. Varșovia: „Nu impozițiilor” - Dacă înainte de summit ministrul german Robert Habeck a avertizat că „toate excepțiile pot provoca prea multă birocrație și ne pot face să fim prea lenți în vremuri de criză”, ministrul polonez al energiei, Anna Moskwa a precizat că „ atunci când vine vorba de securitatea energetică, aceasta este în esență o chestiune de responsabilitate individuală a guvernelor naționale” iar „astăzi nu putem susține nicio decizie impusă unei țări: nu putem cere industriei noastre să reducă consumul pentru că industria unei alte ţări are nevoie de mai mult gaz”.
Industria în cauză este, evident, cea germană, de care potrivit Bruxelles-ului trebuie să avem grijă în numele „solidarității”, dar și al interesului comun: aşa cum a amintit Agnès Pannier-Runacher, ministrul tranziției energetice din Franța, în Europa „lanțurile noastre de valori sunt total interdependente: dacă este afectată industria chimică germană, atunci întreaga industrie europeană poate fi oprită. Avem nevoie deci, de o Europă unită, de o Europă a solidarităţii, care să fie organizată să se organizeze în aşa fel încât să nu mai fie nevoită să depindă de gazul rusesc”.
Considerații care nu conving țări independente de de facto de Rusia și care nu sunt interconectate cu restul continentului, precum Spania și Portugalia („O insulă care nu poate trimite gaze în Europa Centrală nu are sens să introducă măsuri de securitate suplimentare doar pentru motive de solidaritate”, a explicat Ribera) și cu atât mai puțin Varșovia, căreia Moscova i-a întrerupt gazul din mai. În timp ce Irlanda, de exemplu, consideră că ținta de 15% „foarte probabil nu este suficientă, având în vedere anunțul Rusiei privind reducerea aprovizionării pe Nord Stream 1”.
Berlinul este mulțumit: „Există multe compromisuri în acest text”, dar „așa funcționează Europa”, spune Habeck „E foarte important ca următorul pas să demonstreze că UE rămâne unită și că dă un semnal puternic lui Putin și Rusiei chiar și în ziua în care fluxurile de gaze Nordstream 1 vor fi reduse cu încă 20%: nu ne vei diviza ".
Pentru Comisie, nu există alternative: „Reducerea preventivă a cererii de gaze este o strategie înțeleaptă”, a explicat comisarul european pentru energie, Kadri Simson. Anunțul Gazprom privind reducerea livrărilor de gaze către Germania prin Nordstream 1 „nu” schimbă perspectiva, pentru că „știm că nu există niciun motiv tehnic: este o decizie motivată politic și trebuie să fim pregătiți”.
În textul modificat al planului există o referire la propunerea Italiei de impunerea a unui plafon de preț: în preambul se spune că „în urma solicitării Consiliului European, Comisia examinează și, împreună cu partenerii noştri internaţionali, modalități de a reduce creșterea prețurilor la energie, inclusiv posibilitatea introducerii unor plafoane temporare la prețurile de import și continuarea lucrărilor de optimizare a funcționării pieței europene a energiei electrice”. (Traducerea Cătălina Păunel, RADOR)