Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis astăzi în Popovi contra Bulgariei că "imobilizarea unei persoane în cătușe și plimbarea acesteia prin fața presei constituie un tratament degradant”. Valentin Jucan, membru CNA, cere lămuriri Consiliului Național al Audiovizualului
Valentin Jucan, membru CNA, solicită public Forului audiovizual o clarificarea privind aspectele care ţin de modul în care imagini cu persoanele private de libertate, cu cătuşe, pot fi difuzate. Acesta spune că un articol din Decizia 220 a CNA, care reglementează acest aspect, nu a fost respectat niciodată. Poziţia membrului CNA vine în contextul unei decizii pronunţate astăzi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în dosarul Popovi contra Bulgariei, în care CEDO a constatat că "imobilizarea unei persoane în cătușe și plimbarea acesteia prin fața presei constituie un tratament degradant, interzis de articolul 3 al Convenției".
Valentin Jucan atrage atenția că "România se poate situa în procese similare, cu atât mai mult cu cât actul justiției este, de prea multe ori, transformat în scandal mediatic cu scopul de a obține rating sau influență politică".
Comunicatul integral Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO, a constatat faptul că imobilizarea unei persoane în cătușe și plimbarea acesteia prin fața presei constituie un tratament degradant, interzis de articolul 3 al Convenției. Această constatare este parte a deciziei pronunțate de Curte, astăzi, 9 iunie, în dosarul Popovi contra Bulgariei, speță în care a fost analizată procedura după care se poate înregistra video și difuza reținerea unei persoane. Astfel, instanța europeană a apreciat că difuzarea acestor imagini reprezintă ingerință în dreptul la viață privată, drept consacrat de articolul 8 din Convenție. În acest context, formulez în nume propriu și solicit public Consiliului Național al Audiovizualului – C.N.A., clarificarea aspectelor care țin de modul în care astfel de imagini pot fi difuzate, cu atât mai mult cu cât prevederile articolului 42 din Decizia 220 a C.N.A. NU au fost respectate și aplicate niciodată. Totodată, consider că posturile de televiziune au datoria de a citi cu atenție hotărârea Curții și de a-și însuși decizia acesteia, ținându-se cont de faptul că această măsură se constituie în precedent. Față de cele menționate, este de concluzionat faptul că România se poate situa în procese similare, cu atât mai mult cu cât actul justiției este, de prea multe ori, transformat în scandal mediatic cu scopul de a obține rating sau influență politică.
Articolul din Decizia 220 a CNA cu privire la filmarea persoanelor reţinute sau aflate în arest
ART. 42 (1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere sau arest, fără acordul acestora. (2) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane executând o pedeapsă privativă de libertate, cu excepţia situaţiilor în care acestea demonstrează încălcări ale unor drepturi sau există un interes public justificat. (3) Imaginile şi/sau înregistrările cu persoane aflate în stare de reţinere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate nu trebuie prezentate într-un mod excesiv şi nerezonabil.
Zornăitul cătușelor, în atenția CSM
Modul în care inculpații sunt scoși cu cătușe din parchete s-a aflat anul trecut și în atentia CSM, după ce mai mulți politicieni au reclamat, „telejustiția” din România. Membrii CSM au spus ca este nevoie de o analiză comparativă cu ceea ce se întâmplă în alte țari, pentru a se vedea dacă și în alte state există această practică. La acea vreme, chiar președintele Klaus Iohannis spunea că este nevoie de o schimbare de legislatie pentru ca la televizor să fie ”mai puțin zornăit de cătușe".