Prostiile spuse în lanţ de prim-ministrul Viorica Dăncilă nu sunt nici primele, nici ultimele făcute de șefi i din ultimii ani de la palatele Victoria și Cotroceni. Însă, după cele mai recente, cu mutarea Câmpiei Libertăţii și cu încurcarea capitalelor statelor Muntenegru și Kosovo, pe mediile de socializare au început să apară tot mai multe rateuri ale ultimilor doi președinţi și ale premierilor Cioloș, Ponta și Boc.

Când era premier, Dacian Cioloș explica cum se va face linie de feribot între Constanța și Baku. „Vrem să facem legătura dintre portul Baku din Georgia, care este deținut de o companie chineză, care se află în discuții cu instituții românești, și portul din Constanța. Intenția este să facem o linie de feribot între Baku și Constanța”, spuna Cioloș. Ce nu știa fostul premier tehnocrat este că Baku este capitala Azerbaidjanului, nu a Georgiei și că feribotul ar fi trebuit să escaladeze munții Caucaz.

Anul acesta, prin martie, Cioloș anunţa înfiinţarea partidului său „Mișcarea România Împreună”, cu sigla „RO+”. Numai că a greșit numele noii formaţiuni. „Partidul se va numi Mișcarea România 100”, a spus el, fiind corectat de colegii din spatele lui, care i-au șoptit „Împreună”. „Mișcarea România Împreună va căpăta o existenţă formală și vom începe pregătirile pentru alegerile care vor urma”, a adăugat președintele fondator al partidului. Evenimentul a fost transmis pe Facebook, iar la el au participat miniștri din guvernul tehnocrat, printre care Vlad Voiculescu și Dragoș Pâslaru, dar și fostul purtător de cuvânt al executivului, Liviu Iolu.

„Stimată domnule ministru”

În octombrie 2016, premierul Cioloș a postat pe pagina sa de Facebook o invitație a tehnocraților adresată Șefului Cancelariei - Paul Gheorghiu, în care apare o greșeală de adresare, care începea cu „Stimată domnule ministru”. Predecesorul său, Victor Ponta, nu a scăpat ocazia să-l taxeze: Au rezolvat „Tehnocraţii” și marele scandal din aceste zile legat de familia tradiţională și relaţiile persoanelor de același sex? (e weekend și putem face puţin haz de necaz)!

„Stimată domnule ministru” era Șeful Cancelariei, Paul Gheorghiu, iar acesta era chiar șeful instituţiei care organiza evenimentul, dar trebuia să confirme participarea la o adresă de email de la guvern, mai observa Ponta.

 

Salariul și sanitarul

Ministrul Finanțelor tehnocrat, Anca Paliu-Dragu, i-a îndemnat pe români, la o întâlnire informală cu presa, să muncească și pe doi lei, după ce declarase că salariul minim nu se va majora, ea amintind de oamenii din Brazilia sau India care lucrează și pe doi lei.

Colegul lui Dragu de la Sănătate, Patriciu Achimaș-Cadariu, nu s-a putut abţine nici el și a spus public că românii au sistemul sanitar pe care îl merită, și totuși prea bun pentru ei, având în vedere că muncesc prea puţin: „Dacă ar fi să raportez sistemul de sănătate la ansamblul societăţii, aș spune că e peste medie. E foarte ușor să te raportezi la un sistem frumos, pe care îl vezi la televizor, și la performanțele lui extraordinare, fără să te gândești cât costă acel sistem. (...) Sistemul este finanțat corespunzător posibilității României din 2016 de a-l finanța și corespunzător sistemului de valori în funcție de care împărțim din sacul comun. Potrivit sistemului de valori din 2016, atâta considerăm că trebuie să plătim pentru sănătate”.

În semn de protest, reprezentanții Asociației Pacienţilor au spus că nu vor mai participa la discuțiile pe care urmau să ale aibă cu ministrul.

 

Cum l-a ucis Ponta pe Brâncoveanu

Deși a râs de urmașul său, Victor Ponta făcuse și el destule gafe. Întors de la Istanbul, unde dezvelise o placă în memoria lui Constantin Brâncoveanu, care, împreună cu cei patru fii ai săi, a fost ucis de către sultanul Ahmed al III-lea, în 1714, a povestit evenimentul la începutul ședinței de guvern, menţionând că Brâncoveanu a murit în închisoare: „Am reușit ce nu credea nimeni că o să reușim: să dezvelim o placă memorială pentru Constantin Brâncoveanu și fiii săi care au pierit în închisoare la Istanbul. Anul viitor o să-l rog pe ministrul Culturii să ne sprijine pe noi toți ca anul Brâncoveanu, 300 de la moartea sa și a copiilor, e și sfânt, de altfel, al Bisericii Ortodoxe, să omagiem, practic, o mare personalitate”.

Constantin Brâncoveanu a fost închis și torturat la închisoarea Edikule, însă locul unde i s-a tăiat capul,ca și celor patru fii ai săi, a fost o piațetă, după ce au refuzat să se convertească la Islam.

Spălarea pe creier

Pe când acorda un interviu în limba engleză jurnaliștilor de la BBC, Ponta a comis-o de două ori. „Principala preocupare a României este spălarea pe creier (brainwash)”, a spus premierul, după care s-a corectat: “braindrain” (migraţia creierelor). Apoi, când a vorbit despre șomaj, în loc să folosească „unemployment”, Ponta a folosit un termen inexistent în limba lui Shakespeare, „disemployment”, semnala, în martie 2013, realitatea.net. Într-o postare pe Facebook, Victor Ponta a vrut să-l ironizeze pe președintele Klaus Iohannis. Fostul premier a postat pe rețeaua de socializare un filmuleț înregistrat la „Masa Tăcerii”, având în mână un salam săsesc și un ștergar tradițional, în care îi dădea lecții de comportament președintelui, care stătuse pe un scaun al lui Brâncuși. Dar, în loc să spună „Coloana Infinitului”, a redenumit opera lui Brăncuși. „Pe Coloana Infinită nu se atârnă rufe la uscat”, i-a transmis Ponta lui Iohannis.

 

Primul rege, Ferdinand

În octombrie 2014, Ponta a participat la festivităţile de la Carei prilejuite de eliberarea ultimei brazde de pământ de sub ocupaţia nazisto-hortystă, pronunţându-se pentru amplasarea acolo a bustului primului rege al României, Ferdinand. Declaraţia a apărut în comunicatul guvernului, care a prezentat integral discursul premierului dar și sesiunea de întrebări: „Reporter: Aţi vorbit așa de frumos de Majestatea Sa Regele. Să știţi că așteptăm un mic sprijin, ca să avem și noi un bust al regelui Ferdinand, care ni se refuză de două ședinţe consecutive ale Consiliului Local.

Victor Ponta: Regele Ferdinand? – primul rege al României.

Reporter: Da. Este gata…

Victor Ponta: Bun, vorbe bune pun”.

 

Barbarii tăi tirani

În campania pentru alegerile prezidenţiale din 2014, Mihai Gâdea, de la Antena 3, l-a întrebat dacă știe prima strofă a imnului. Atât i-a trebuit lui Ponta ca să i se trezească sentimentul patriotic. „Nu doar că știu prima strofă, știu toate strofele imnului și mă gândeam din ce în ce mai mult la partidele de fotbal, chiar ale naționale României. Știți că, de obicei, tot stadionul cântă: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte/ În care teadânciră barbarii tăi tirani Dar, deja din ce în ce mai multe dintre strofe sunt știute”, a spus Victor Ponta. Corect este „barbarii de tirani”.

 

Boc, prinţul Felipe și soarta Norvegiei

Deși se ferea, când era prim-ministru, din cauza englezei să meargă în vizite în străinătate, Emil Boc s-a apucat în iulie 2009, să-l îndemne pe prinţul Felipe al Spaniei, pe care l-a primit la Palatul Victoria, să discute în limba lui Shakeaspeare. „Talk in English is save time, is save time, for the time being”, i-a spus Boc prinţului, care în traducere exactă înseamnă „Vorbești în engleză este să economisești timp, să economisești timp, pentru moment”, transmitea Gândul. Și nu s-a potolit. L-a întrebat pe Felipe dacă Spania e pregatită pentru 2011 când va prelua presedinţia UE. Madridul urma să deţină presedinţia UE în 2010.

Aleea „încălţămintelor”

Tot actualul primar al Clujului a băgat Norvegia, în 2010, în UE. Într-o vizită la Otopeni, el a ţinut să precizeze că, prin modernizarea și extinderea Aeroportului „Henri Coandă”, România dorește să asigure cetăţenii europeni, indiferent dacă trăiesc în Franţa, Olanda sau Norvegia, că standardele sunt respectate. Potrivit Adevărul, premierul s-a corectat de îndată ce și-a dat seama că Norvegia nu face parte din Uniunea Europeană. Confuzia că statul norvegian ar fi membru al blocului comunitar a făcut-o și Elena Udrea, pe vremea în care era șeful Administraţiei Prezidenţiale. Udrea a căzut în capcana lui Robert Turcescu care a întrebat-o cum apreciază poziţia președintelui norvegian, care dorește retragerea ţării din UE.

Emil Boc a mers, în 2011, la inaugurarea primului China Town din România, lângă București. Cu acea ocazie a spus că a ianugurat aleea „încălţămintelor”.

Când a venit, în iulie 2012, premierul Benjamin Netanyahu la Palatul Victoria, Emil Boc l-a întâmpinat cu un “Bine aţi venit domnule președinte”, însă s-a corectat rapid.

 

Politrucul Iohannis se încurcă la numărat

Evident că Iohannis nu a pierdut ocazia de a-i trage o copită contracandidatului său, așa că a cântat în faţa presei Imnul Naţional.

Însă, anul acesta, pe 9 mai, a vorbit , în discursul de la Palatul Cotroceni, despre cei 140 de ani scurși de la declararea independenţei. Numai că se împlineau 141 de ani de la 9 mai 1877.

În 2014 a devansat, întrun mesaj de Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, aniversarea evenimentului, care e pe 9 octombrie. El a scris, pe Facebook, pe 8 octombrie: „Aducem astăzi un pios omagiu victimelor Holocaustului din România, fiilor acestei naţiuni care au pierit în una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX. La mai bine de 70 de ani de la această catastrofă umană, suntem chemaţi să comemorăm o zi care a devenit, în timp, una dedicată memoriei suferinţei, o rană deschisă care nu se va închide probabil niciodată”.

Nu era nici prima și nici ultima greșeală a candidatului ACL. În cadrul unei dezbateri pe tema educaţiei, a spus despre sine că este un „politruc”: „Situaţia mea este un pic deosebită, fiindca eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat școlar timp de trei ani și acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Președinţia României”.

Ce mi-e Haret, ce mi-e Bolintineanu?

În timpul unui discurs ţinut la Oradea, la o întâlnire cu membrii și simpatizanţii ACL din Bihor, Iohannis a declarat ca așa „cum arată școala azi, va arăta ţara mâine”, atribuind acest citat unui „mare român, Dimitrie Bolintineanu”. Problema e că vorbele au fost spuse, în 1885, de Spiru Haret.

Președintele Iohannis a oferit, pe 23 ianuarie 2017, o recepție la Palatul Cotroceni, pentru a celebra Mica Unire din 1859, doar că i-a zis comemorare: „Astăzi, în seara zilei de 23 ianuarie, ne-am adunat aici, în Palatul Cotroceni, pentru a COMEMORA unul din evenimentele de suflet ale românilor, Mica Unire”.

 

Băsescu, nehotărât între Croaţia și Craiova

În noiembrie 2015, Traian Băsescu a stâlcit grav limba română la RTV. Se pare că erau cetăţeni francezi, care FUSESEU și FĂCUSEU contractul în Siria”, a declarat Traian Băsescu. „Aș vrea să vă dau câteva REMĂRCI din observaţiile Comisiei Europene”, „Anumite televiziuni PRELUASEU informaţia...”, „Cei doi se HOTĂRÂSEU să ascundă...”, „Primele două nave se scufundaseu”, sunt alte greșeli gramaticale pe care Traian Băsescu le-a făcut în trecut.

În 2012, în conferinţa de presă comună cu omologul croat Ivo Josipovic, președintele Băsescu a confundat Croaţia cu Craiova însă a observat rapid greșeala exprimare și s-a corectat: „Astăzi, așa cum aţi văzut, s-a semnat Memorandumul de Înţelegere între ministerul Justiţiei din România și ministerul Justiţiei din Craiova... din Croaţia”.

Prezent, în 2008, la Frankfurt, cu ocazia aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Băncii Centrale Europene, Băsescu a declarat că „Tinerii noștri au reușit să plece acasă și cu un Urs de Aur la Berlinală, în 2004, și, recent, cu doua Globuri de Aur la Cannes”. El se referea la cele doua Palme d’Or de la Cannes, premiile Globul de Aur sunt acordate în Statele Unite de către Asociaţia de presă străină de la Hollywood.

Desfiinţarea Israelului

Președintele Traian Băsescu l-a felicitat pe moștenitorul tronului Marii Britanii pentru „ceremonia împlinirii vârstei de diamant a mariajului Reginei Elisabeta a II-a și Prinţului Philip”. Din fericire, translatorul a spus exact ce trebuia, traducând cu “sărbătorirea Jubileului de Diamant al domniei”. Britanicii au serbat la începutul lunii iunie 2012, timp de patru zile, Jubileului de Diamant – cei 60 de ani de la încoronarea Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Băsescu a reușit, cu gafele sale, să-i enerveze de cel puţin două ori pe israelieni. Prima dată, după vizita la Damasc, când a declarat Siria are graniţă comună cu Palestina, afirmaţie prin care Israelul era practic sters de pe harta regiunii. A doua oară, cu ocazia vizitei în România a lui Mahmud Abbas, când, la conferinţa de presă comună, Traian Băsescu a evidenţiat din nou excelentele relaţii ale României cu statul Palestina, care nu e recunoscut.