Eseistul Gabriel Liiceanu, invitat aseară la Realitatea TV, a lansat un atac dur la adresa USL şi a modului în care este organizat referendumul de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu.
Cele mai importante declaraţii ale lui Gabriel Liiceanu, preluate de pe realitatea.net:
- Românii au impresia că se află la un circ: că mergem să îl dăm jos ori pe unul ori pe altul (...) Pericolul e ca nu cumva ce am trăit noi ca democraţie să nu vireze către coşmarul unei majorităţi dictatoriale, ca în locul unui joc de fair play să ne pomenim cu un joc în care o majoritate obţinută prin trecerea unor jucători de la o echipă la alta, ne pomenim cu o dictatură a majorităţii sau o majoritate dictatorială. (...) Lucrurile pot vira către ceva groaznic şi atunci viaţa, liniştea tuturor va fi în pericol.
- Până acum o lună-două, televiziunea publică era una în care oamenii nu simţeau, deschizând ecranul, unde anume e aşezată puterea, în mâna cui. În aceste săptămâni, jucătorul care trebuie să-şi apere şansele, preşedintele suspendat Traian Băsescu nu are pătrundere în acest post. Ce spun acum nu mă transformă nicidecum în partizanul unei persoane. Dacă ar fi Iliescu în locul lui Băsescu, aş pleda pentru aceeaşi cauză.
- Mă sperie abaterea de la regulile statului de drept. Tehnicile amintesc de ce am cunoscut în tinereţea mea, rapiditatea cu care condamni, tai capul, în care dai senzaţia că opţiunea ta politică poate să cadă sub o judecată de infracţiune, s-a vorbit de criminalizarea opţiunii politice.
- Am voie să aleg fără ca cineva să mă aresteze pentru că am optat pentru cutărică. Sunt liber să votez pentru Iliescu, Băsescu sau Vadim. Cum să ajung să aud că aşa ceva e incriminabil şi seamănă cu un delict
- Votul care se conturează la finalul săptămânii e vot emoţional. Aici nu e vorba de persoane, ci în ce fel de stat vrem să trăim. România e ]ntr-o febră emoţională. Nenorocirea e că trăim ]ntr-o asemenea febră încât nu mai e loc nici de investiţii, nici de seninătate şi certitudine pentru muncă, ci una isterizată de politică, cu politicieni care îşi urmăresc interesele lor.
- Când auzi că urmează să fie judecat cineva care a pus intr-o lumină negativă statul sau că trebuie să judeci un politican pentru felul în care a dus economia de râpă - sunt vorbe de tip comunist pur. Dacă trebuie să faci asta, înseamnă că trebuie să judeci FMI cu care s-a făcut proiectul de traversare a crizei, italienii trebuie să judece premierul care le propune un program de austeritate, spaniolii să-şi dea în judecată guverul, grecii să-şi bage în tribunal guvernul care le propune o variantă de traversare a unei crize. Asemenea limbaje nu mai ţin de persoane, ci de realităţile pe care le produc.
- Noi trăim în alegeri fără intrerupere. Au fost locale, a fost suspendare, vine referendum, vin alegeri din nou, toată România e într-un un şoc electric de câţiva ani. Această febră şi isterie ne duc în râpă economic.
- Când în Parlament avem aleşi reprezentanţi ai poporului, după ce am ales unul care e la PSD şi pe urmă îl văd cum trece fluierând în echipa adversă, rămân cu gura căscată. Eu l-am ales pentru că e de centru-stânga, ce caută pe dreapta.
- Marea problemă a României după 90 este corupţia care a ajuns în stadiul ultim. Trăim în această situaţie de 22 ani. Aţi mai văzut o ţară în care se fac în 10 ani averi de 100 milioane euro, de funcţii guvernamentale la care să ai sute de milioane nejustificate?
- Dvs. vreţi cu orice preţ să echivalaţi pe cel suspendat cu cei care l-au suspendat? Ce mă ghidează nu e în numele lui Băsescu, Antonescu sau Ponta, ci ceea ce fac aceşti oameni. Dacă unul a încercat să dea garanţii pentru funcţionarea justiţiei ...
- Nu cred că după locale aveam nevoie de referendum. E un bâlci care nu se mai termină, după referendum vin alegeri. România trăieşte numai pe scena politică.
- Poporul român e perfect responsabil de cum votează la referendum, la toamnă, vorbele noastre ating foarte puţini oameni. Treaba s-a făcut cu posturi care au funcţionat neincetat timp de 3 ani, cu inechitatea mijloacelor de propagandă şi nivelul de cultură politică şi democratică al unei ţări. Dacă românii vor vota împotriva lor inşişi, vor plăti cu propria lor calitate a vieţii, dacă vor alege prost, vor cădea într-o prăpastie economică, vor ieşi din Europa. Nimeni nu poate forţa votul: fiecare îşi asumă gradul de înţelegere al lui.
- O societate responsabilă e una care, când constată gesturile dictatorile petrecute în cascadă într-o lună jumate, curmările în plan economic, se trezeşte şi spune: s-a petrecut un rău, dar nu vine unul de 10 ori mai mare peste mine?
- Într-o ţară aşezată, intelectualii nu au rol public. Într-o ţară în febră, ei devin un fel de medici. De ani de zile posturi TV - unele poartă nume foarte apropiate de locul unde ne aflăm - au ajuns să otrăvească creierele unor oameni.
- Ţara, în clipa de faţă, nu e guvernată
- Văd deja o propagandă votaţi DA, pai dacă e pe aşa ce spun, votaţi nu, unde ajungem? Un referendum e un loc în care îi laşi singuri pe oameni să judece, nu e campanie electorală.