Fundaşul Cornel Râpă, fotbalistul fără fiţe

EXCLUSIV EVZ. Apărătorul liderului Oţelul locuieşte cu părinţii (tatăl este instalator şi mama - croitoreasă), este cuminte ca o fată mare şi nu are maşină personală.

Ascensiunea Oţelului Galaţi, liderul Ligii I la fotbal, s-a sprijinit pe priceperea antrenorului Dorinel Munteanu şi pe plămânii unor tineri precum Silviu Ilie, Cristian Sârghi, Ionuţ Neagu şi Cornel Râpă, ultimul fiind un fundaş dreapta care pe 16 ianuarie va împlini 21 de ani.

La început motiv de glume pe seama numelui, Râpă este luat acum în serios inclusiv de Răzvan Lucescu, care l-a folosit titular în meciul amical cu Italia, în care moldoveanul i-a blocat pe Balotelli şi pe Rossi.

EVZ: Ai fost un copil răsfăţat? Cornel Râpă: Nu. Şi asta în ciuda faptului că sunt singur la părinţi. Am avut în general ce mi-a trebuit, nu m-am plâns niciodată. Nu suntem o familie bogată. Tata lucrează ca instalator la "Vâlceana", iar mama este croitoreasă. Sunt cele mai importante persoane pentru mine. Nu le fac probleme, sunt cuminte.

Stai în continuare cu părinţii? Da. Dar vreau să-mi cumpăr un apartament în curând.

De ce nu ai încă o maşină? Nu reprezintă o prioritate pentru mine. Pe primul loc în topul achiziţiilor este casa. E cea mai importantă. După aceea, poate îmi voi lua şi maşină. Mai ales că am deja permis de conducere. Circul cu maxi-taxiul. Mai iau taxiul, mai merg cu câte un coleg... Mă descurc. 2010 a fost cel mai bun an al tău? Nu pot spune că a fost cel mai bun! Am realizat multe, dar era loc şi de mai bine.

Când ai debutat la Oţelul? Pe 26 noiembrie, acum doi ani, la Piteşti, într-un meci cu FC Argeş. Domnul Petre Grigoraş era antrenor. El m-a titularizat. Am jucat fundaş stânga. Am pierdut cu 2-3, după ce am avut 2-0. La fotbal am ajuns singur. Atunci când aveam 7 ani, tata m-a dus la lupte! Zicea că trebuie să mă dezvolt, că eram cam firav. Nu mi-a plăcut însă la lupte. N-aveam nici fizic.

Nici acum nu eşti vreun uriaş. Nu sunt, dar, în ciuda acestui fapt, nu am avut niciodată probleme medicale. N-am fost accidentat şi sper ca nici de acum înainte să nu păţesc ceva.

Unde ai început fotbalul? La Dunărea Galaţi. La 12 ani am trecut la Oţelul. Nu visam să joc la naţională, dar îmi doream asta. Când eram mic, îmi propuneam câte ceva, după care încercam să realizez.

Ai avut vreun idol? Niciunul! Mi-au plăcut mai mulţi fotbalişti, dar nu am urmărit să copiez pe cineva.

Care e cel mai bun fotbalist din lume? Lionel Messi! E cel mai bun şi îmi place modestia lui.

Cum te-ai caracteriza? Muncitor, modest şi serios!

Dorinel spune că voi, jucătorii, aveţi cel mai mare merit în ascensiunea Oţelului. Eu zic că Dorinel are cel mai mare merit!

Cât de importanţi sunt banii? Nu sunt importanţi, dar sunt necesari! Am observat că lumea te desconsideră dacă nu ai bani. Din păcate, oamenii au ajuns să-şi cumpere fericirea cu bani!

Apropo de fericire! De când eşti cu Valentina, iubita ta? Ne cunoaştem de când eram mici. Am fost colegi la şcoală. Înainte, nici măcar nu ne suportam! Ne contraziceam tot timpul, ne certam.

Cunoşti etimologia numelui tău? Nu! Dar îmi place să spun că Râpă este un nume românesc.