Caroline Christine Walter a murit în 1867, când avea doar 17 ani, de tuberculoză. Devastată, sora ei Selma i-a cerut unui sculptor să-i facă un memorial extraordinar de frumos pentru a-și aminti de ea.
Mormântul o arată pe Caroline de parcă tocmai ar fi adormit în timp ce citea.
În cartea deschisă, vizitatorii pot citi „Este sigur în înțelepciunea lui Dumnezeu că trebuie să ne despărțim de cea mai dragă persoană”.
Nu este neobișnuit ca un membru al familiei să creeze un memorial pentru o persoana iubită pe care a pierdut-o.
Totuși, neobișnuit este faptul că florile proaspete au apărut inexplicabil pe mormânt în fiecare zi de când a murit Caroline.
Ea a decedat de peste 150 de ani, iar sora ei și toți oamenii care au cunoscut-o au murit și ei de mult.
Totuși, în fiecare zi, ploaie sau soare, chiar și de sărbători, există flori noi proaspete puse cu grijă sub brațul statuii.
Mormântul se află de-a lungul zidurilor exterioare ale cimitirului „Alter Friedhof” din Freiburg.
Statuia a fost realizată de renumitul sculptor Anton Burghart, căreia Selma i-a cerut să realizeze un mormânt „ca și cum ea ar dormi”.
A dăltuit-o în pat, cu mâna stângă pe piept și în dreapta cu o carte, într-un loc liniștit.
A doua zi, dis de dimineață, pe mormântul Carolinei Christina se afla un buchet de flori.
A treia zi, la fel. Anotimp de anotimp, an de an.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric