Gruparea egipteană militează pentru "relaţii bune" inclusiv cu statul evreu, însă "asta depinde de comportamentul Israelului", declară Essam Aryan, unul dintre liderii Frăţiei.
Frăţia Musulmană susţine că nu are de gând să denunţe sau să modifice acordurile internaţionale ale Egiptului, între care şi cel prin care a recunoscut Israelul, însă vine cu o precizare importantă: "vom schimba politica externă şi acordurile internaţionale doar dacă poporul o va cere". Iar de aici rezultatul este simplu de întrezărit, câtă vreme populaţia egipteană are, într-o proporţie însemnată, sentimente antiisraeliene.
Preşedintele Hosni Mubarak a reuşit să facă un joc delicat şi dificil: să fie un aliat al SUA şi Israelului şi în acelaşi timp să controleze sentimentele antiisraeliene din interiorul ţării.
Jurnalistul Mohamad Saad, de la ziarul liberal "Al Shouruk", spune că persoane din interiorul Frăţiei au declarat că mişcarea ar putea recunoaşte Israelul dacă acesta respectă drepturile palestinienilor, inclusiv pe cel la un stat al lor. "Acesta este un semn al atitudinii Frăţiei în ce priveşte viitoarea politică regională, dar deocamdată nu este clar dacă Fraţii Musulmani vor accepta sau nu soluţia a două state. Dacă Hamas acceptă, atunci sigur şi Frăţia va face la fel", adaugă Saad.
Frăţia susţine, prin vocea lui Essam Aryan, că nu vrea să formeze guvernul după viitoarele alegeri legislative. Chiar dacă nu-şi doreşte puterea acum, cu siguranţă şi-o va dori în câţiva ani, mi-a declarat un jurnalist egiptean, sub protecţia anonimatului.
INTERVIU
"Suntem o grupare unită, aflată în plină evoluţie şi dezvoltare"
Cum decurg negocierile cu guvernul, aţi făcut progrese? Essam Aryan: Cred că aceste negocieri sunt, de fapt, un examen, un test. Dacă circumstanţele nu vor fi îmbunătăţite, pentru că, să nu uităm, există încă deţinuţi politici şi unii oameni încă mai sunt supuşi torturii, toate acestea vor strica atmosfera şi pot afecta continuitatea negocierilor. Cererea esenţială a protestatarilor din stradă şi a tuturor formaţiunilor politice de opoziţie, inclusiv a noastră, Frăţia Musulmană, este demisia preşedintelui Hosni Mubarak. Dacă această cerere nu va fi îndeplinită, demonstraţiile vor continua.
Guvernul a făcut deja câţiva mici paşi, dar noi vom continua protestele, împreună cu celelalte forţe de opoziţie şi cu oamenii din stradă, pentru realiza presiunea necesară astfel încât guvernul să ne îndeplinească cererile.
Cum decurge colaborarea cu celelalte formaţiuni de opoziţie, în condiţiile în care, probabil, sunteţi conştienţi că ele nu au un suport popular prea puternic? Noi considerăm că o coalizare cu celelalte partide şi unitatea opoziţiei ar fi foarte utile Egiptului. Avem aceleaşi valori generale, scopuri şi aspiraţii. Unitatea opoziţiei este extrem de importantă în luarea de decizii în viitor.
Gruparea nu va avea candidat la alegerile prezidenţiale
Mai mulţi analişti îi consideră pe Fraţii Musulmani un pericol în viitor. Cum răspundeţi acestor acuzaţii? Eu consider că Frăţia Musulmană este o grupare populară moderată şi nonviolentă, care nu ameninţă şi nu poate ameninţa pe nimeni. Noi ne-am conformat regulilor democratice, am participat la alegeri, suntem parte din societate şi ne facem datoria în calitate de cetăţeni.
Ce direcţie veţi alege pentru politica externă a Egiptului dacă veţi câştiga următoarele alegeri? Aveţi de gând să faceţi schimbări? Noi nu avem de gând să participăm cu un candidat la alegerile prezidenţiale. Vom participa la alegerile parlamentare, dar nu urmărim să formăm o majoritate. Nu urmărim să obţinem puterea. Politica externă o face guvernul şi este monitorizată de parlament, iar guvernul dă socoteală parlamentului. Noi facem parte din parlament, aşa că putem monitoriza politica externă a ţării şi ne putem exprima părerea.
Puteţi să-mi explicaţi sloganul mişcării dv. - "Islamul e soluţia"? Slogan folosit la alegerile din 2005 şi pe care l-aţi păstrat. Înseamnă că în islam putem găsi soluţii, răspunsuri pentru orice fel de problemă, fie în interiorul unei familii, prin dreptul familiei, sau ca sursă de reguli şi principii generale în alte domenii.
Cum se aplică asta creştinilor copţi egipteni, dintre care, de alt fel, unii se tem foarte tare de Frăţia Musulmană? În 1987 am avut un candidat creştin pe listele noastre la alegeri şi a câştigat un loc în parlament, iar el a fost singurul creştin copt ales în legislativ în ultimii 30 de ani. Dar de la Frăţia Musulmană a venit o declaraţie conform căreia mişcarea nu este de acord ca Egiptul să aibă un lider creştin. Nu, noi suntem în bune relaţii cu toţi cetăţenii egipteni. Am avut întâlniri şi o relaţie bună cu liderul spiritual al Bisericii Copte de aici, până când a decis să pună capăt acestei relaţii pentru că a preferat să aibă o relaţie bună doar cu regimul.
Cât de strânsă este legătura dintre Frăţia Musulmană şi Hamas? Ţinem de aceeaşi şcoală islamică, dar Hamas este o grupare palestiniană independentă de noi. S-a vorbit mult despre posibilitatea ca Egiptul să ajungă precum Iranul, o republică islamică, din cauza Fraţilor Musulmani. E o mare diferenţă între Egipt şi Iran. Iranul ne este vecin şi trebuie să avem relaţii bune cu toţi vecinii Egiptului şi vecinii din lumea arabă. Noi nu credem în ideologia iraniană, pentru că ei sunt şiiţi, iar noi suntem sunniţi. Relaţia bună cu toţi vecinii include şi Israelul? Cred că asta depinde de comportamentul Israelului. Cred că de-a lungul ultimilor zeci de ani, refuzul israelienilor de a oferi palestinienilor ceea ce li se cuvine, dreptul de a se întoarce, dreptul de a avea un stat al lor, a făcut ca toţi arabii, nu doar egiptenii, să fie împotriva Israelului.
În Frăţia Musulmană există acum două curente, unul conservator, catalogat chiar radical, şi altul moderat-reformist. Cum evoluează gruparea? Istoria dovedeşte că Frăţia Musulmană este o mişcare unită. Desigur veţi întâlni diferenţe de opinie pentru că suntem o grupare mare şi avem membri în toată lumea. Aşa că există interpretări şi viziuni strategice diferite de la un loc la altul. Dar această diversitate este benefică unui grup atât de mare ca Frăţia Musulmană pentru că ne oferă ocazia de a alege, iar Shura (Consiliul de conducere - n.r.), ca instituţie, poate lua o decizie finală. Suntem o grupare în evoluţie şi dezvoltare, ne schimbăm deciziile prin analizare, iar asta e ceva benefic.
"Noi ne-am conformat regulilor democratice, am participat la alegeri şi ne facem datoria în calitate de cetăţeni." ESSAM ARYAN, unul dintre liderii Frăţiei Musulmane