Mai țineți minte argumentul că România nu are de ce să se teamă de imigrație, pentru că nimeni n-ar veni să se stabilească într-o țară atât de săracă? Ei bine, se dovedește fals. Nu că ar vrea imigranții să se vină la noi, ci pentru că ar putea fi repartizați aici de Uniunea Europeană.
Ideea împărțirii imigranților a fost prima oară pusă în circulație de George Soros si, ca de regulă, a fost îmbrățișată, după un timp, ca să nu bată la ochi, de establishmentul european. Astăzi, după ce Salvini a fost măturat de la putere la Roma, nimic nu mai stă în fața transpunerii în fapt a „mecanismului european de solidaritate”. Va fi bazat pe voluntariat. În așa fel încât opoziția țărilor din Grupul de La Visegrad să nu o blocheze,
Iată ce se întâmplă. La începutul acestei săptămâni, miniștrii de interne din Germania, Franța, Italia și Malta vor pune la cale o nouă schemă voluntară de repartizare a solicitanților de azil salvat în Mediterana. Site-ul de stânga politico.eu susține că a obținut proiectul de acord dintre cele patru țări. Iată ce notează ziaristul Jacopo Barigazzi: „Noua schemă este descrisă ca voluntară și temporară și ar implica doar patru țări- deși unii diplomați speră că ar putea servi drept model pentru un acord mai larg. Ministrul de Interne al Finlandei, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, și oficialii Comisiei Europene sunt de asemenea așteptați să participe la ședința din orașul maltez Vittoriosa”.
Chiar și ziaristul de la politico.eu remarcă un fapt aparent ciudat. Termenii folosiți în acord sunt alunecoși.”Pactul se poate dovedi controversat, deoarece se referă în mod repetat la solicitanții de azil și migranți, mai degrabă decât la refugiați. Acest lucru ar putea deschide schema pentru persoanele mai puțin îndreptățite să li se acorde protecție internațională din motive precum persecuția sau războiul. Cu alte cuvinte, Franța și Germania ar putea, în cadrul schemei, să adopte oameni mult mai probabil să fie considerați migranți economici.”. Personal, nu cred să fie vorba de o regretabilă scăpare. Establishmentul vrea să întețească imigrația și puțin îi pasă dacă e vorba de oameni care au nevoie de ajutor sau de imigranți economici.
Mai mult, potrivit unui diplomat citat de politico.eu, „numărul solicitanților de azil care ar putea fi acoperit de acest sistem ar fi mai mic de 10.000”, E un calcul puțin credibil, în opinia mea, dacă ne gândim la milioanele de oameni care așteaptă în Turcia sau în țările Africii de Nord un semn că își pot continua drumul.
Proiectul de document care vizează „angajamentele voluntare ale statelor membre” are oficial un obiectiv „generos”- „instituirea unui mecanism de solidaritate temporară mai previzibil și mai eficient pentru a asigura ... debarcarea demnă a migranților".
Există, însă, și un alt deziderat, care ar putea crește capacitatea UE de a prelua imigranți. Statele semnatare speră să extindă acordul și cu alte țări din UE. DE altfel, unul dintre punctele deja convenite în proiect este acela că „invită celelalte state membre ale UE și Schengen să participe la acest mecanism.”„Dacă ajungem în 12 țări, va fi un succes”, a spus un diplomat”, notează politico.eu.
Se va oferi România voluntară pentru a participa la acest mecanism. Eu spun că da. Cele trei forțe politice importante din România sunt declarat „pro-europene”, cu nuanțe izvorâte numai din fidelitatea pentru una sau alta din forțele care conduc Uniunea. Președinte Iohannis și susținătorii săi sunt legați de Germaia, Dan Barna și USR-PLUS de Franța lui Macron, iar PSD-ul Vioricăi Dăncilă caută cu disperare o umbrelă internațională protectoare. Consecințele unei astfel de politici pentru România, dincolo de interesele de moment ale politicienilor, se vor vedea în timp. Nu că ar fi prea greu de estimat...
Revenind, însă, la acordul care se discută în Malta, el pare să aibă girul noului președinte al Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, care a promis „un nou început” în ceea ce privește migrația și azilul. Mai sunt, însă, chesiuni care urmează să fie finalizate. Printre acestea, criteriile care ar determina momentul în care o țară ar fi eligibilă pentru a primi sprijin în cadrul mecanismului, schema de rotație a porturilor unde vor fi debarcați imigranții și durata relocării temporare. Acordul nu se referă, însă, numai la Italia. Și Grecia ar putea fi vizată, asta pentru că proiectul stipulează că mecanismul temporar s-ar aplica „acolo unde statul membru se confruntă cu un număr disproporționat de cereri”. Tocmai acest cuvânt, susține politico.eu, ar putea crea probleme noului guvern din Italia. „Datele agenției de azil din UE, EASO, arată că cel mai mare număr de solicitanți de azil înregistrați pentru prima dată în 2018, raportat la dimensiunea populației, a fost înregistrat în Cipru, în fața Greciei, Malta și Luxemburgului. Italia se află doar pe locul 13 în acest clasament, după Franța și Germania”.