Franța și Germania au păreri diferite despre gazoductul rusesc Nord Stream 2, urmare a protestelor din Rusia
Franța și Germania au păreri diferite despre gazoductul rusesc Nord Stream 2, urmare a protestelor din Rusia
"Guvernul federal nu şi-a modificat poziţia de bază" pe acestă temă, a declarat presei o purtătoare de cuvânt, Martina Fietz, afirmând astfel că Berlinul continuă să susţină proiectul energetic şi refuză să facă o legătură între acesta şi arestarea duşmanului Kremlinului.
Ea reacţionat la criticile emise în cursul dimineţii de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, la postul de radio France Inter, care propunea să se abandoneze acest proiect controversat.
"Sancţiuni, am adoptat deja, am putea să mai luăm (altele), dare trebuie să fim lucizi, asta nu ajunge (...). Cred că opţiunea Nord Stream este o opţiune care e de luat în calcul", a afirmat el, arătând că mingea este în terenul germanilor.
"Este o decizie astăzi germană, de vreme ce este un gazoduct care (ajunge) în Germania", a spus el.
"Noi am spus tot timpul că avem cele mai mari îndoieli asupra acestui proiect", a amintit Clément Beaune. Autorităţile franceze sunt deci favorabile, în contextul actual, abandonării Nord Stream 2? "Într-adevăr", a răspuns el.
Franţa şi-a exprimat deja "rezerve" faţă de proiect chiar înaintea cazului Navalnîi. Ea nu s-a pronunţat totuşi niciodată atât de clar public pentru abandonarea acestui şantier, în curs de finalizare, considerat strategic de cancelarul Angela Merkel.
Dosarul este totuşi din ce în ce mai deranjant pentru Berlin, pe măsură ce regimul rusesc se înăspreşte.
"Statele Unite vor să împiedice realizarea Nord Stream 2 argumentând că Europa devine prea dependentă de Rusia în aprovizionarea energetică şi unele ţări europene îl resping de asemenea", recunoştea săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert.
Discuții dificile
Dar "guvernul german consideră acest proiect un dosar economic şi a refuzat tot timpul să se amestece" în discuţia pentru a-l frâna, a adăugat el.
Omologul lui Clément Beaune în Germania, secretarul de stat german pentru afaceri externe, Michael Roth, a recunoscut şi el în acest weekend "discuţii dificile cu partenerii noştri din UE" pe această temă, într-un articol de presă.
Polemica a crescut de la otrăvirea lui Alexei Navalnîi - de care acesta îl face răspunzător pe Vladimir Putin -, arestarea sa la revenirea la Moscova pe 17 ianuarie după luni de convalescenţă în Germania şi reprimarea manifestaţiilor care cer eliberarea lui.
Europenii au în vedere de altfel adoptarea de noi sancţiuni dacă dl Putin continuă represiunea contra opoziţiei.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, urmează să meargă la Moscova între 4 şi 6 februarie pentru a cere eliberarea dlui Navalnîi.
El a deplâns "reţinerile în masă" şi "folosirea disproporţionată a forţei" la noile manifestaţii pro-Navalnîi de duminică în Rusia. Poliţia rusă a făcut peste 5.000 de reţineri şi a blocat centrul mai multor oraşe, printre care Moscova.
La începutul lui decembrie, lucrările la Nord Stream 2, un proiect de 9 miliarde de euro şi 1.200 kilometri de legături submarine, au fost reluate în apele germane, după ce au fost suspendate aproape un an din cauza sancţiunilor americane.
Traducere: Rador