Nicolae Ciurică, ultimul partizan anticomunist în viață, a afirmat că „reclama cu domnul Șora e o minciună”.
Ciurică este unul dintre cei care care a scăpat din nu mai puțin de opt încercuiri ale Securității.
În acele vremuri, Mihai Şora era comunist stalinist angajat cu acte în regulă într-o funcție politică în cadrul Ministerului de Externe, condus de bolșevica Ana Pauker.
Scandalul a pornit după ce filosoful Mihai Șora a arărut într-o reclamă în care vorbeşte despre rezistență și demnitate în genocidarii ani '50, fiind prezentat drept o pildă în acest sens.
„Am văzut și eu reclama în care domnul Mihai Șora s-a apucat să vorbească despre libertate, rezistență și demnitate în anii '50. E o reclamă mincinoasă care îmi lasă un gust amar.
Nu este absolut deloc normal ca domnul Șora să fie prezentat drept exemplu de rezistență în comunism. Dacă în cei mai blestemați ani, '48-'51, când au avut loc marile arestări, când comuniștii făceau genocid, dânsul a lucrat la Ministerul de Externe condus de Ana Pauker, cum poate el să pozeze acum în pildă de rezistență?
Nu consideră nimeni că dânsul ar fi trebuit să lupte cu pușca în mână, în munți, împotiva Securității, nici că ar fi trebuit să facă pușcărie politică, nici pe departe! Însă nu îți da cu părerea despre rezistență și demnitate în comunism când tu ai lucrat în Ministerul de Externe condus de criminala Ana Pauker. Ai lucrat acolo, în guvernul comunist, și te apuci acum să spui că tu ai rezistat?
Mă doare și pe mine ce văd, însă n-am nici o putere. Mulți mari ai zilei din politică și alte domenii sunt tot foști sau urmașii lor, așa că se iau în brațe și se laudă, se susțin unii pe alții. Corb la corb nu-și scoate ochii! Cât despre foștii deținuți politic și deportați, toată lumea îi ignoră și-și bate joc de ei, iar noi abia dacă mai reușim să trăim de pe o zi pe alta”, a spsu Nicolae Ciurică.
Nicolae Ciurică a devenit partizan la numai 18 ani, în 1950, când avea să primească din plin „botezul focului”, luptând cu arma în mână împotriva Securității, în Munții Banatului, alături de gruparea colonelului Ion Uță.
În perioada '48-'49, Nicolae Ciurică i-a aprovizionat cu alimente și haine pe partizanii lui Ion Uță, apoi a fost arestat în timpul unei misiuni (iulie 1950), a evadat spectaculos și s-a alăturat trup și suflet (până în aprilie 1954) luptătorilor din munții Banatului.
A scăpat teafăr din nu mai puțin de opt împresurări ale Securității, a fost la un pas de suicid și a trăit deseori în intimitatea morții, dar a ales să ofere viață, chiar și călăilor săi, a iubit până la sânge și a fost trădat, arestat, torturat și întemnițat pentru un întreg deceniu, la Jilava, Baia Sprie și în alte iaduri ale dictaturii comuniste, potrivit podul.ro