Timp de zece ani şi-a injectat heroină până când a rămas fără vene. De doi însă a scăpat de povară, iar acum îi ajută pe consumatorii care merg la mare.
Într-un cort din Vama Veche, Ionuţ împreună cu psihologi şi alţi voluntari au inaugurat, de câteva zile, un centru de informare şi de ajutor pentru consumatorii de droguri sau de substanţe psihoactive. Pe lângă pliante şi prezervative, la cort găseşti kit-ul complet pentru injectare: seringi sterile, fiole pentru prepararea dozei, dar şi tampoane cu alcool.
"Consumul de droguri poate duce la dependenţă. Nu te poţi lăsa, aşa, cu una, cu două. Intervin nişte schimbări emoţionale la un consumator, iar voinţa lui este afectată. Programele de schimb de seringi îi oferă acces la un echipament steril, asta ca să nu se îmbolnăvească. Utilizând seringi deja folosite, poate căpăta virusul HIV sau pe cel al hepatitei C, pe care, la rându-i, îl poate da mai departe", spune Marian Ursan, preşedintele organizaţiei Carusel, partener al proiectului derulat la Vama Veche.
Un consumator nu poate însă beneficia la nesfârşit de seringi sterile. Psihologii de la centru te iau la ochi şi încep o terapie cu frumosul: nu te lasă până nu te laşi.
Prima impresie: "Parcă mi-a luat supărările"
Ionuţ a fost acceptat în proiect după ce, timp de doi ani, a urmat tratamente peste tratamente. Are 26 de ani, este din Bucureşti şi a consumat prima oară heroină când avea 14. Părinţii lui, ambii ingineri, abia divorţaseră. A rămas cu mama, care suferise o depresie în urma separării.
Tânărul spune că începuse şi el să fie depresiv: "E vârsta la care ai nevoie de o direcţie. Eu n-o mai aveam şi nici nu exista vreo şansă să o capăt". Prima doză de heroină a luat-o la îndemnul prietenilor. "Parcă mi-a luat supărările", îşi aminteşte Ionuţ prima impresie.
Şi-a continuat însă şcoala. În liceu, a fost exmatriculat din cauza situaţiei proaste şi a absenţelor. "După un an, trecusem pe injectabil. Îmi mai rămăsese un rând de haine, şi alea nişte gioarse. Vândusem televizorul şi toate electrocasnicele. Dacă aş fi putut, eram în stare să vând şi apartamentul", mai spune Ionuţ.
14 salarii minime pe lună
De bani făcea întotdeauna rost: de la părinţi sau de la prieteni. Într-o singură lună cheltuia cam 10.000 de lei pe heroină, adică vreo 14 salarii minime. Traseul lui Ionuţ ca dependent este identic cu al celorlalţi. Nimic din povestea lui nu se diferenţiază de altele.
Un moment însă l-a readus în scenariile celor care vor să scape. Previzibil, totul a început într-o dimineaţă: "Mă trezisem şi mi-am dat seama că nu mai aveam absolut nimic. Nimic, nimic, nimic. Am început să fac o pauză, timp în care am reluat liceul la fără frecvenţă şi am reuşit să iau şi Bac-ul".
Îşi dădea seama că se reabilitează. Ba chiar în scurt timp a reuşit să se angajeze la un laborator foto. Câştiga binişor şi începuse să-şi recupereze din bunuri. Prietenii consumatori activi l-au readus însă la seringi şi la heroină.
"M-a corupt în două luni"
Avea o gaşcă din care nu putea ieşi altfel decât din nou dependent: "Un amic cu care consumasem în trecut foarte mult timp se plictisea şi fugea cu seringa după mine. În două luni m-a corupt." Ionuţ recunoaşte că heroina te scapă de orice: de bani, de sănătate, de şcoală.
A luat virusul hepatitei C
"Cam toate încep să fugă de tine", continuă el. A căpătat hepatita C, virus pe care l-a descoperit foarte târziu. Cauza, spune Ionuţ, este faptul că, de multe ori, şi-a injectat dozele cu seringi folosite. Ajunsese chiar să nu mai aibă vene unde să-şi bage acul.
Pentru el, programele de schimb de seringi din Bucureşti l-au ajutat să scape definitiv de dependenţă: "Acolo nu te duci numai pentru kit-ul steril. Sunt şi psihologi care te consiliază şi-ţi propun alternative. Aşa am intrat într-un program de tratament cu metadonă".
A fost internat de mai multe ori, iar de două luni a terminat şi tratamentul cu substituenţi. "Mă trezisem şi mi-am dat seama că nu mai aveam absolut nimic. Nimic, nimic, nimic" IONUŢ, fost dependent de heroină
A devenit student - cercetător
Acum un an, când încă era în tratament, Ionuţ a fost cooptat într-un program de cercetare în domeniul reducerii riscurilor în rândul consumatorilor de droguri.
La scurt timp, s-a angajat, iar acum se ocupă de furnizarea serviciilor pentru grupurile vulnerabile. Ba chiar s-a apucat şi de facultate, terminând de curând primul an de Psihologie. Dependenţa psihică nu trece niciodată
Pentru el, proiectul de la Vama Veche înseamnă mai mult decât împărţeala de seringi şi prezervative: "Mă curăţ de tot. Ştiu că dependenţa psihică n-o să treacă vreodată, dar fizic nu simt că mai vreau heroină". La cortul din staţiunea distracţiilor cu stupefiante, Ionuţ le spune consumatorilor povestea lui. E primul pas al lor către dezintoxicare. 10 ani a fost Ionuţ dependent de droguri. Din 2009 până anul acesta a făcut un tratament de substituire a heroinei cu metadona, iar de două luni a renunţat şi la această substanţă.
ÎN BUCUREŞTI
Ajutor în cartierul Ferentari
Cel mai cunoscut centru din Bucureşti pentru schimbul de seringi este în cartierul Ferentari, acolo unde Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS) împarte kit-uri sterile consumatorilor de droguri. Anul trecut, Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cea care derulat proiectul la Vama Veche, a făcut un studiu care a arătat că, în România, cel mai consumat este canabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%) şi de heroină (0,3%). Datele au mai arătat că cel mai mic consumator chestionat avea 14 ani, iar media de vârstă la care respondenţii s-au apucat să folosească droguri este de 22 de ani. În raport se mai precizează că cei mai mulţi consumatori de stupefiante sunt în zona Bucureşti-Ilfov. Citiți și:
- "Sfinţii" din Ferentari au dat heroina pe etnobotanice
- "Consumatorul de droguri e la fel de vinovat de dependenţă cum e diabeticul de boala lui"
- Poveşti din casa dependenţilor de etnobotanice: au scăpat de heroină, îi omoară drogurile legale