Avocatul de renume Marian Nazat, fost procuror, semnalează adăugarea unui nou articol în Codul de procedură penală. Este vorba despre articolul 250, care propune ca, pe parcursul procesului penal, instanța de judecată să verifice periodic dacă motivele pentru care a fost luată o anume măsură asiguratorie mai dăinuie și la momentul prezent. Măsura este una fără fond, care oferă judecătorilor pretextul ideal și legal să se abțină oricând doresc.
Potrivit textului adăugat în Codul de procedură penală, pe parcursul procesului penal, instanța de judecată trebuie să verifice periodic dacă motivele pentru care a fost luată o anume măsură asiguratorie mai dăinuie și la momentul prezent. În caz contrar, instanța de judecată trebuie să ridice măsurile dispuse.
„În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 250 aplicându-se în mod corespunzător”, arată noul articol din Codul de procedură penală.
Dosarele riscă să fie reluate
Avocatul de renume Marian Nazat, fost procuror, consideră măsura în cauză un formalism strigător la cer. În realitate, noua măsură adoptată va produce efectul scontat.
"În privința dosarelor vechi de câțiva ani, aflate pe rolul instanțelor de judecată, verificarea înseamnă doar pierdere de vreme. Căci ridicarea măsurii asigurătorii, după un interval de timp foarte mare presupune chiar dezlegarea fondului cauzei, adică antepronunțarea. Iar de aici la recuzarea onorabilului nu mai e decât un pas, cu consecința repartizării pricinii la un alt complet și a reluării cercetării judecătorești de la început", a explicat avocatul Marian Nazat.
Potrivit afirmațiilor acestuia, lucrurile nu diferă nici în situația dosarelor recente.
"Judecătorul riscă să-și piardă aparența de imparțialitate prin constatarea legalității și temeiniciei măsurii asigurătorii. Și viceversa, desigur, dacă motivarea de menținere a sechestrului îndreptățește inculpații să ceară înlăturarea pretoriului suspectat de parțialitate", arată avocatul.
Cu alte cuvinte, vorbim despre un pretext ideal și totodată legal pentru un judecător care vrea să se abțină oricând dorește. Sau oricând vrea să fie recuzat.
Marian Nazat: Creăm forme juridice fără fond
Pe de altă parte, din perspectiva apărării, lucrurile sunt extrem de delicate, potrivit lui Marian Nazat.
"Pledoaria sa se concentrează pe o analogie (știu, nepermisă!) cu măsurile preventive, ceea ce o expune ridicolului. Altfel spus, ești nevoit să susții că trecerea timpului ar fi un motiv pentru disponibilizarea bunurilor, deși nu-i deloc riguros juridic. Sau că există o disproporție între măsură și scopul urmărit de legiuitor, bla-bla-bla… O improvizație stânjenitoare, asupra căreia legiuitorul nu s-a aplecat, în amatorismul lui scandalos.
Așadar, în goana caraghioasă pentru alinierea la exigențele comunitare, creăm în continuare forme juridice fără fond…", s-a exprimat avocatul de renume Marian Nazat.