"DOSARUL VÎNTU". Avertismentul a venit de la SRI şi BNR, înainte de căderea Fondului Naţional de Investiţii , dar nu a fost luat în seamă de autorităţi. Peste 300.000 de români au fost păgubiţi.
"Mulţi miniştri au stat drepţi în faţa lui Vîntu", declara Ioana Maria Vlas, pentru "Evenimentul zilei", în noiembrie 2006. Ea a refuzat, însă, să rostească vreun nume. Chiar dacă "mama FNI" ar fi minţit sau ar fi exagerat, este neîndoielnic că miniştrii de finanţe şi premierii din perioada 1995-2000 au fost informaţi, ca factori decidenţi, de către serviciile secrete despre cursul afacerilor lui Sorin Ovidiu Vîntu. Mai mult, de aprobări şi reglementări ale ministerului de finanţe a depins desfăşurarea activităţilor în circuitul Gelsor- SOV Invest-FNI-FNA.
Două instituţii ale statului român - poate sunt mai multe, dar despre acestea două există recunoaşteri publice - au tras un semnal de alarmă legat de turnura luată de afacerile lui Vîntu: Serviciul Român de Informaţii şi Banca Naţională.
SRI a atras atenţia
Un vicepreşedinte al Comisiei Parlamentare de Control a SRI din legislatura 1996-2000 a declarat presei că SRI a informat, la începutul anului 2000, atât Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), cât şi Ministerul Finanţelor că Fondul Naţional de Investiţii "are probleme". În raport se indica de ce s-au ivit aceste probleme şi, mai ales, din cauza cui. De cazul FNI s-a ocupat Direcţia economică a SRI. Informaţia ajunsă la cele două foruri de decizie şi la Parlament nu a fost valorificată în niciun mod.
Circuitele financiare identificate de BNR
Al doilea semnal de alarmă, de data acesta pe zona celor două bănci înfiinţate de Sorin Ovidiu Vîntu - Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont - a venit de la Banca Naţională, pe de o parte de la Direcţia de Supraveghere şi Control, condusă de Nicolae Cinteză, iar pe de altă parte de la Mihai Bogza, pe atunci viceguvernator al BNR. Acesta din urmă a întocmit un raport care spunea limpede că se pot identifica circuitele financiare ale afacerilor Vîntu, doar dacă acestea sunt analizate împreună, şi nu separat. Mare lucru nu s-a făcut, informaţiile, altfel de top secret, ca şi cele de la SRI, au ajuns la decidenţi, dar nu au fost valorificate.
Graeme Justice (FMI): “În patru ani, ancheta nu a produs nici un rezultat"
Românii nu au fost informaţi că, în acordul stand-by din 2000 cu FMI, guvernul s-a angajat să acţioneze rapid şi concertat împotriva responsabililor de prăbuşirea FNI. În iunie 2004, cu prilejul unui seminar găzduit de ambasada SUA la Bucureşti, reprezentantul FMI în România, Graeme Justice, avea să constate că, în ciuda angajamentelor din acordul stand-by, "după patru ani, ancheta nu a produs nici un rezultat". "Nefinalizarea acestor anchete poate avea efecte negative pe termen lung asupra mediului economic", a explicat atunci Graeme Justice.
Ce au făcut procurorii cu informaţiile BNR?
Prezent la seminar, viceguvernatorul Bancii Naţionale a României, Mihai Bogza, a spus, la rându-i, că "aceeaşi persoană din cazul FNI a fost implicată şi în falimentul Băncii Române de Scont", avertizând că "dacă această persoană nu este stopată, astfel de fapte pot continua". Fără a-l numi, Bogza se referea la SOV, nu la Nicolae Popa cel dispărut din 2000. "Trebuie să existe un efect de descurajare, care poate fi obţinut numai prin pedepsirea vinovaţilor", a mai declarat oficialul BNR. El a mai precizat la seminarul amintit şi că, "la Banca Română de Scont, echipa BNR a transmis procurorilor informaţii clare şi precise despre modalităţile de transfer al banilor si despre persoanele la care au ajuns. Dupa transmiterea documentelor, rolul băncii centrale s-a terminat". TVR INFO
Cum au folosit politicienii puterea judecătorească
Invitată la TVR Info, jurnalista Nicoleta Savin a pus degetul pe rană, arătând că dosarele în care este implicat Vîntu indică inclusiv modul cum au folosit politicienii puterea judecătorească. Savin a reamintit un stupefiant episod, care arată că marele handicap al României este lipsa de răspunsuri oferite de Justiţie la întrebări legitime ale statului de drept. Jurnalista a povestit că, la una dintre înfăţişările din procesul FNI, fostul preşedinte SOV Invest, Ioana- Maria Vlas, a întrebat-o pe fostul director economic, Mihaela Sima: "Îţi aminteşti discuţia în care trebuia să facem cutare lucru, eu nu am vrut şi Vîntu a dat cu pumnul în masă strigând «Eu sunt SOV Invest »?". Sima a confirmat, dar judecătoarea a cerut grefierului să nu se consemneze acest lucru".
Dezbaterea televizată a atins calitatea actului de Justiţie, cel care ar trebui să readucă la stat banii deturnaţi, să ofere bani pentru salarii şi pensii, şi să mărească PIB-ul României, oferind tinerilor locuri de muncă şi împiedicându-i să plece în Germania pentru 300 de euro lunar.
Cazul procurorului Irinel Păun pare simptomatic, jurnalista reamintind că magistratul este cel care i-a redat lui SOV averea pe care procurorul Luminiţa Şega pusese sechestru. Şega este singurul procuror care l-a pus sub acuzare pe Vîntu, iar decesul său în împrejurări misterioase ridică mari semne de întrebare, nelămurite de anchetatori.
Savin a explicat şi mecanismul "albirii" lui Vîntu la Parchetul General: "Probatoriul a fost ăsta: unele bucăţi s-au folosit, unele bucăţi nu s-au folosit". În acest context, criticile Comisiei Europene cu privire la faptul că România nu are condamnări definitive pe mare corupţie devin îndrep tăţite. "Politicienii trebuie să priceapă că presa nu este de rea-credinţă: să mă arate pe mine cu degetul, să mă dea înjudecată, dar să se întâmple ceva în acest domeniu!", a încheiat Nicoleta Savin. Citiți și:
- Politicieni pe banii deturnaţi de Sorin Ovidiu Vîntu
- 300.000 de păgubiți FNI așteaptă ca Vîntu să plătească. Parchetul General a reluat cercetările
- SOV: Mega-anchetă În România. Încă un FNI în Republica Moldova
- EDITORIALUL EVZ: Dosarul Vîntu, un cutremur urmat de tsunami
- Caracatiţa lui SOV şi moartea singurului procuror incomod