În perioada 6-12 noiembrie o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jaewoo Lee, a vizitat Bucureștiul pentru a discuta evoluțiile recente în plan macroeconomic și în planul politicilor.
„Activitatea economică din România se menține puternică, șomajul înregistrând minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncălzire s-au mai temperat, dată fiind recenta încetinire a ritmului de activitate, presiunile inflaționiste din acest an părând a fi atins deja nivelul maxim. Banca Națională a României a întărit politica monetară și managementul lichidității, contribuind astfel la menṭinerea sub control a presiunilor inflaṭioniste. În continuare, ar trebui menținută înclinația de întărire a politicii monetare pentru a ancora anticipațiile inflaționiste și a limita riscurile externe. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătățit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populației va contribui la menținerea stabilității financiare”, a declarat Lee, la finalul misiunii.
Reprezentantul FMI a maipunctat că o consolidare fiscală ar crea spațiu de manevră pentru politica fiscală, reducând astfel vulnerabilitatea economiei față de șocurile interne și externe.
„În pofida mai multor ani de creștere economica puternică, deficitul bugetar a avut evoluție ascendentă, nu una descendentă, așa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea țintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absența unor măsuri suplimentare. În același timp, structura cheltuielilor publice se îndreapta, din ce în ce mai mult, către elemente rigide în detrimentul investițiilor publice. Bugetul pe anul 2019 și cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană (UE) și să mențină datoria publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate ridicată”, a mai declarat Lee.
Oficialul FMI a completat că, în acest sens, inițiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli și achiziția centralizată - sunt binevenite.
„Esențială este, de asemenea, modernizarea administrației fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prn prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung”, a precizat Jaewoo Lee.
Reprezentantul FMI a mai susținut că, pentru a-și spori potențialul de creștere, în România sunt necesare reforme structurale bine țintite și o bună guvernanță.
„Consolidarea instituțiilor ce se ocupă de investițiile publice continuă să reprezinte o prioritate pentru reducerea decalajului major de infrastructură pe care îl înregistrează România, inclusiv prin facilitarea unei mai mari absorbții a fondurilor europene. Guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat poate fi îmbunătățită, iar excepțiile de la Legea 111/2016 ar trebui evitate. Fondul suveran de investiții avut în vedere ar trebui să respecte cele mai bune practici la nivel internațional. Lupta împotriva corupției trebuie să continue, deoarece reducerea corupției contribuie la creșterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor și la dezvoltarea competitivității. Unele inițiative legislative recente au generat incertitudini, au creat îngrijorări legate de buna guvernanță și de sistemul financiar, ce constituie fundamente ale unei creșteri susținute pe termen lung”, a adăugat Lee.
Reprezentanții FMI au menționat că misiunea a avut discuții fructuoase cu ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, cu Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și cu alți oficiali guvernamentali, cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor societății civile.