FLORIN CIORNEI: Iliescu, manelistii si uninominalul

Florin Ciornei: "In 1990, Ion Iliescu, mostenitorul regimului Ceausescu, instiga la ura fata de partidele politice abia nascute."

Scopul sau era sa-si consolideze monopolul asupra puterii si il deranjau, in special, partidele concurente FSN-ului. Mai ales cele istorice. Sloganul cu care a pacalit o tara intreaga a fost acela ca „vin mosierii si legionarii”. Din acelasi manual nescris de intoxicari bolsevice, Ion Iliescu, pentru a instiga la ura fata de votul uninominal, a scos si sloganul: „Vin manelistii si fotbalistii”. S-a intamplat in urma cu un an, cand si-a manifestat dezacordul fata de campania PSD de strangere de semnaturi pentru sustinerea votului uninominal.

Recent, de cand a fost reluata dezbaterea publica asupra votului uninominal, argumentul iliescian a fost redescoperit de toti adversarii votului uninominal. De la analisti de hartie la politicieni disperati, toti au inghitit pe nemestecate aceasta intoxicare iliesciana. Nimeni nu s-a intrebat cati manelisti au devenit primari, alesi de 16 ani prin vot uninominal. Si nimeni nu s-a intrebat cati manelisti au incercat sa intre in parlament de 16 ani candidand ca independenti.

Politicienii marunti se opun votului uninominal nu de frica concurentei manelistilor, ci pur si simplu pentru ca se tem de confruntarea directa cu electoratul. Iar uninominalul reprezinta forma democratica pura de confruntare cu poporul.  De 16 ani decizia de a bloca votul uninominal nu a fost in mana guralivilor de la talk-show-uri care si-au ascuns vitejia in anonimatul unei liste de partid. Respingerea a venit chiar din partea liderilor de partide, asa-zisele locomotive electorale.

Cazul Ion Iliescu explica cel mai bine situatia. De ce Iliescu, care a ajuns de trei ori presedinte al Romaniei prin vot uninominal, il refuza? Pentru ca s-ar sfarsi cu stilul politic pe care el l-a instituit si pe care l-au copiat toti liderii de partide - si anume cel al tatucului atotputernic. Introducerea votului uninominal ar termina cu partidele de lider gen PRM, si in viitor PNG - care-si datoreaza reprezentarea parlamentara exclusiv sefului lor, C.V. Tudor, repectiv Gigi Becali.

Partidele nu vor disparea prin votul uninominal. Poate cel mult cele oportuniste, precum PC, care nu sunt in stare sa intre in parlament nici macar pe lista proprie. Dar partidele de tatuc, gen PSD si PD, vor fi obligate sa se reformeze. Prin votul pe lista partidele sunt doar suma unor nulitati, mediocritati sau valori care isi datoreaza pozitiile publice si privilegiile exclusiv „locomotivelor” care aduc voturile. Exemplu perfect de tatuc de partid este insusi Iliescu, cel care a ridicat zicala populara „eu te-am facut, eu te omor” la rang de principiu politic. Supusii sai s-au conformat acestui principiu. Dar cand Iliescu nu a mai putut face ceva pentru PSD a fost pensionat, insa partidul a intrat in degringolada.

Adversarii uninominalului spun ca acest tip de vot este nedrept deoarece sacrifica criteriul reprezentarii. Este drept insa ca o persoana sa abuzeze de propriul capital electoral si sa bage pe usa din dos a parlamentului o suma de mediocritati doar pentru ca si-au dovedit slugarnicia, dar care nu reprezinta, de fapt, pe nimeni?