Florian Bichir: Cât am fost eu la CNSAS, nu „s-au omorât” dosare

Florian Bichir. Sursa: Arhiva EVZ

„Sunt un om extrem de fericit. Și o să spun și de ce. Pentru că din hobby-ul meu, istoria, mi-am făcut o profesie. Ca să trăiești din pasiunea ta, mie mi se pare fabulos”, a declarat Florian Bichir în emisiunea „Dosare de presă”, la Evz TV.

La începutul anilor 90, au existat oameni care au crezut că scapă de trecutul „pătat”, dacă aranjează cu noua Securitate, cu SRI, să le pitească niște dosare. Cei de la SRI s-au făcut că le pitesc, le-au luat niște bani, le-au luat niște influență. „Dar e greu, că au rămas microfilmele”, a dezvăluit Florian Bichir în emisiunea „Dosare de presă”, pe evz.ro.

„Am fost un mandat întreg de șase ani membru, ministru secretar de stat la CNSAS ( Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, n.e.). Cât am fost eu acolo nu „s-au omorât” dosare. Pentru alții nu pot garanta. Nu știu ce au făcut alții și nu răspund pentru alții.

Arhiva Securității a fost luată în 1989, imediat, de către armată. De acolo, a umblat Măgureanu în ea. Au umblat foarte mulți oameni. Ea de-abia e predată integral, pentru că era o bătaie de joc până să ajung eu acolo la CNSAS,... domnule se bloca strada... Veneau mascații și veneau câte 100 de dosare, 200... Era  o circo-comedie, își băteau joc de noi. Traian Băsescu a dat cu pumnul în masă, „Băi, mai terminați cu prostia asta! Dați, mă, toate dosarele”.

Ei, pe loc, atunci, ne-au venit grosul de dosare, un milion și ceva. SRI-ul când îl întrebi, zice că „v-am dat tot”. Eu nu pot intra în unitatea militară. SRI zice că ne-a dat tot. Armata zice că ne-a dat tot. Eu n pot intra acolo să văd ce-au pus deoparte”, a spus Florian Bichir.

Arhivele Securității din orice țară sunt considerate probleme de securitate națională și trebuie tratate ca atare.

„Dar ce greșeală au făcut băieții ăștia? Ei nu știu că toate dosarele au fost microfilmate. Obiceiul ăsta e din 1968, de când Ceaușescu a fost amenințat cu invazia rusă, când s-au mutat Arhivele de la Râmnicu Sărat, le-au dus la Pitești, să nu fie chiar în calea agresorului, să intre direct în ele, pentru că Arhivele sunt esențiale. Și au fost fotocopiate.

Încă o dată vă spun. Când armatele Wehrmachtului au intrat în Praga, s-au dus și au luat arhiva. Când Hitler a intrat în Paris s-a dus și le-au luat arhiva. Ultimele camioane care pleacă din Bagdad, înainte să intre americanii, sunt cele rusești care luau arhiva. Deci rușii au arhiva Bagdadului și o să aibă rețea acolo încă 40 de ani. Toată lumea știe asta.

Ce au făcut în Germania? Păi, până n-au umblat în ele și le-au răsfoit... Și acolo e altă nedreptate. Dacă ai turnat pentru americani, te face în Germania rău. Dacă ai turnat pentru RDG, ești trădător. Tot trădător ești... Ce mă interesează că turnai la americani sau turnai la ruși? Dar au altă lege”, este de părere cunoscutul publicist.

Florian Bichir: La CNSAS nu aveam nicio putere

Venit dintr-un loc în care timpul însemna bani, Florian Bichir a înțeles cu adevărat ce înseamnă sintagma de „funcționar public”, în momentul în care a realizat că la ora 16.00 instituția rămâne pustie.

„Mie la CNSAS, mi-a plăcut și nu mi-a plăcut, și-ți spun și de ce. Mi-a plăcut că zici c-am avut o bursă. Am făcut practic ce voiam eu. Luam dosarele, scriam cărți de istorie... Bă, să fiu și plătit și să fac ce-mi place? Eu eram încântat. Nu că aveam un șofer și nu-mi ajungea benzina și o secretară de-mi făcea cafea...

Dar m-am enervat că n-am putut să schimb structura instituției. Eu, venind din presă... păi, dacă pierdeam ediția a doua, plăteai. Plecau trenurile, nu prindeai ora... de aia am făcut și diabet. Meseria era meserie. Deci, și când m-am dus acolo și am văzut că nu pot să dau afară un șofer din instituție și ăla la 4 închide și se duce acasă, că e funcționar public, bă, mi-am dat palme. N-aveam nicio putere.

Și zic, „bă, dar am dat telefon să mi se aducă o hârtia aia, documentul”. „A”, zice, „a plecat acasă. A zis că mâine”. Bă, muream, mă lua cu capul. Și m-am axat mai mult pe cercetare. Am zis, vorba lui Adrian Năstase, „Eu nu m-am dus acolo să ling dosare”. Până la urmă, nici nu m-a interesat. Era legea, intram în Colegiu, ce ne dădeau ăia, aprobam sau nu”, a mai spus Florian Bichir.