Întors de la studiile militare din Germania, Alexandru D. Sturdza, fiul prim-ministrului din acea vreme, se credea „un reprezentant al spiritului nou în armată”. El începe să colaboreze la revista „Ramuri” din Craiova și la publicația bucureșteană „Minerva”.
Într-un articol publicat, la 1908, în „Minerva”, Sturdza scrie, potrivit istoricului T.V. Turtureanu „că, anual, comandanții companiilor teritoriale fură câte 60.000 de lei, dintre care 30.000 de lei iau căpitanii, iar 30.000 de lei sergenții majori ai companiilor”.
Afirmația produce deranj mare în sânul Armatei, iar comandantul companiei I din regimentul 1 Dolj din Craiova, căpitanul Iancu Cătuneanu, se face foc și pară.
El îi trimite o telegramă lui Sturdza:
„Domnule, am citit în ziarul «Minerva» că dumneavoastră insultați corpul ofițeresc, crezând poate că aveți dreptul, fiind fiul primului-ministru. Nu!
În numele meu și al corpului ofițeresc al armatei române, dacă nu divulgați cine fură, vă declar un laș și o canalie.
Aștept zece zile de la primirea telegramei și, în cazul în care nu-mi răspundeți, voi da-o publicității”.
Poșta din Craiova a refuzat expedierea telegramei întrucât conținea cuvinte ofensatoare.
Atunci, Cătuneanu o trimite, pe adresa lui Sturdza, ca scrisoare recomandată cu aviz de primire.
Pentru că nu a avut aprobarea șefilor să spele obrazul Armatei de capul lui, căpitanul primește șase zile de arest din partea comandantului regimentului.
Li se adaugă încă zece din partea diviziei, alte douăzeci din partea corpului de armată și treizeci de la Ministerul de Război.
Nervos și ofensat peste măsură, Cătuneanu nu cedează.
În lipsa unui răspuns din partea lui Alexandru Sturdza, expediază o copie după telegramă ziarelor „Universul“, „Adevărul“, „Dimineața“, „Epoca“, „Viitorul“ și „Minerva“.
Numai „Adevărul“ și „Dimineața“ dau publicității telegrama.
Scandalul i-a proporții, iar, la intervenția ministrului de război, Cătuneanu mai primește un supliment de treizeci de zile de arest, în vreme ce Alexandru D. Sturdza este avansat la gradul de maior.
Cătuneanu tot nu cedează presiunilor de a retracta cele scrise lui Sturdza.
Pe 8 iunie 1908, căpitanul Cătuneanu primește în arest vizita lt. col. Iliescu și a maiorului Petalla, care se prezintă ca martori ai lui Sturdza, aducând, din partea acestuia, provocarea la duel, după ce, în prealabil, arătaseră ordinul ministrului de război prin care i se ridica lui Cătuneanu restul de pedeapsă ce mai avea de executat și era pus în libertate.
Cătuneanu refuză „ieșirea pe teren“, dar la stăruința martorilor lui Sturdza acceptă duelul fixat pentru a doua zi, 9 iunie 1908, ora 6.00 dimineața.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric