Evenimentul Zilei > EVZ Special > Fiscul se pregătește să dea „lovitura de grație” maneliștilor și cămătarilor
Fiscul se pregătește să dea „lovitura de grație” maneliștilor și cămătarilor

Fiscul se pregătește să dea „lovitura de grație” maneliștilor și cămătarilor

Evaziunea fiscală este estimată la circa 20 de miliarde de euro anual, dar asta nu înseamnă că, an de an, o pătură de „aleși” nu a dus un trai opulent din venituri, cel mai probabil, de natură evazionistă, sub ochii Fiscului. Ieri, șeful ANAF a lansat un avertisment dur către „maneliști” și „cămătari”

Nunți opulente, vile impresionante, mașini de sute de mii de euro sunt exponente ale averilor pe care o mulțime de români le-au afișat cu ostentație, dar Fiscul a întârziat până acum să le cerceteze. Ieri, Fiscul a anunțat că va începe, în sfârșit, investigarea acestora.

„Fie ele personalități ale vieții publice, maneliști, cămătari etc, cu toții fiind pentru noi doar contribuabili cu obligații declarative. Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care și-au construit averile”, a declarat Gelu Ștefan Diaconu, președinte ANAF. Decizia vine și după recenta vizită a oficialilor FMI în România (care au vorbit de mai multe ori despre controlul marilor averi) şi a fost luată ca urmare a analizelor de risc fiscal efectuate asupra persoanelor fizice.

Afară-i vopsit gardul, înăuntru e Ferrari-ul

Practic, este vorba de acele persoane care, deşi obțin în mod real venituri consistente, nu se obosesc să le mai declare Fiscului. În eșantionul de risc intră persoanele fizice care îşi afişează averea în mod ostentativ, indiferent că este vorba de imobile de lux, maşini scumpe sau ceasuri de zeci de mii de euro. În plus, sunt vizați şi cei care creditează firme cu zeci sau sute de mii de euro sau au sume mari depuse în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate.

Programul vizează verificarea veniturilor și a declarării acestora începând cu anul 2011, întrucât doar pentru acestea se poate aplica atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât și procedura de verificare, a mai anunțat Fiscul.

Salvatorul an 2011

Deși de ani buni promite că va demara o campanie de control a marilor averi, progresul a fost aproape insignifiant la ANAF. Dovadă stau și cazurile în care Fiscul a primit sesizări de la alte instituții abilitate, întârziind însă orice formă de intervenție. De exemplu, în 2011, Agenția Națională de Integritate sesiza ANAF cazul cântărețului Adrian Minune, respectiv o diferență de 100.000 de euro între avere și veniturile declarate. Instituția atrăgea atenția și asupra unor tranzacții bancare suspecte, în valoare de 800.000 de euro, realizate de acesta.

Averea verificată de ANI era dobândită în perioada iulie 2008 – decembrie 2010, potrivit comunicatului emis, în 2011, de Agenție. Din 2011 nu s-a auzit despre nicio anchetă ANAF în legătură cu sesizările ANI.


Cei care prezintă diferențe mai mari de 50.000 de lei între veniturile declarate și averi sunt luați în vizor de Fisc


Averea acumulată în acea perioadă de cântăreț ar putea chiar să nu mai intre sub lupa Fiscului, dat fiind că programul demarat de ANAF în aceste zile vizează doar bunurile dobândite după anul 2011.

5.400 de români vizați

Pentru a îi depista pe cei care prezintă un risc de evaziune ridicat, Fiscul aplică mai multe filtre, solicitând băncilor toate extrasele de cont bancare, de la autoritatea de cadastru – situația proprietăților imobiliare, de la notarii publici – contractele având drept obiect bunuri sau tranzacții, de la Direcția Înmatriculări – datele privind autoturismele deținute, de la Registrul aeronautic – datele privind aeronavele deținute. În una din etapele intermediare ale verificării vor rămâne cei care prezintă o diferență mai mare de 50.000 de lei între veniturile declarate și avere.

Nu mai puțin de 130.000 de astfel de persoane au fost depistate de ANAF. Aplicând un ultim filtru, sunt selectați cei care vor fi investigați. Ieri, Fiscul a anunțat că este vorba de 5.400 de persoane, care vor fi investigate de 100 de inspectori ANAF.

Filtrele folosite de ANAF

FILTRU 1

Identificarea celor care au cheltuieli semnificative

● Asociați sau acționari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei;

● Persoane fizice care cumpără bunuri sau case în valoare de peste 70.000 de euro;

● Persoane fizice cu depozite anuale mai mari de 150.000 de lei;

● Persoane fizice care au cumpărat mașini mai scumpe de 25.000 de euro.

FILTRUL 2

Analiza de risc, care vizează

● Venituri declarate în perioada recentă;

● Cheltuieli personale și creșterea valorii patrimoniului;

● Care sunt sursele neimpozabile la care au apelat?

FILTRUL 3

Determinarea cazurilor semnificative

● Risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei în oricare dintre anii 2011- 2013;

● Achiziții de proprietăți imobiliare în intervalul 2011-2013 de minim 700.000 lei;

● Achiziții de autoturisme în valoare însumată de minim 350.000 de lei.

Clanul Stancu a replicat palatul CEC

Clanul Stancu ocupă locul secund în topul romilor bogați. Liderul, Vișinel Stanca, nu are declarată niciun fel de proprietate, dar familia sa deține 30 de proprietăți, printre care clădirea în care a funcționat Clinica de Oncologie și Casa Mulhe, vila în care a locuit primul florar imperial austriac din Banat, cel care a ridicat Timișoara la statutul de oraș al rozelor și al parcurilor. Tibi Stancu are trei palate, unul o replică după Palatul CEC din București, iar, la un minut de Primărie, altul, cu vedere spre Parcul Rozelor. Niciunul dintre imobile nu este trecut pe numele lui. Locuiește, oficial, în casa nevestei, Biza. Averea lui Tibi Stancu, evaluată la la 10 milioane de euro, a apărut brusc, după Revoluție. Oficial, nu se știe cu ce s-a ocupat în Germania, însă surse judiciare susțin că banii provin din prostituție. Pe numele soției sale, Biza, există, din 1991, o singură firmă, care din anul 2000 nu a mai funcționat. (Georgeta Petrovici)

Rromii care fac legea în Timișoara

EVZ vă prezintă doar câteva exemple de clanuri care afișează averi opulente, fără ca până acum Fiscul să le fi dat mari bătăi de cap.


FOTO: Așa arată mirii în clanul Cârpaci



Câteva familii de rromi dețin aproape toate proprietățile importante din centrul Timişoarei. Li se spune „țigani de mătase”, iar experții imobiliari vorbesc de un adevărat „tezaur” care se ridică la 250 de milioane de euro. Bogăția lor e un mister: n-au firme, nu plătesc impozite, fiscul nu e curios de sursa banilor lor.

Cei mai bogați rromi sunt din clanul Cârpaci. De la mijlocul lunii iulie, până la finele lui august, în timpul postului, fac nunți opulente. Doar săracii vin cu Mercedes sau Audi. În top sunt diferitele modele de Ferrari, Bentley, Maserati, Lamborghini sau Porsche. Decapotabile, albe, roșii, negre, cu muzica urlând în boxe. Blochează bulevarde, dau petreceri cu bere pe treptele Catedralei, îi sfidează pe „amărâții” de la Poliție care vin să le dea amenzi pentru tulburarea liniștii publice.

După ce ani la rând au etalat haine din ultimele colecții Gucci, Armani, Burberry și Versace, au trecut la un nou nivel: mirele și-a tras costum la fel cu uniforma de gală a lui Franz Joseph, Împăratul Austriei din Casa de Habsburg. Ca să țină averea, Cârpacii s-au nuntit între ei. Nepotul lui Grado, zis „Ministrul de Finanțe”, a luat-o de soață pe fiica fratelui celui mai bogat rrom, Ionelaș, care și-a schimbat numele într-unul cu rezonanțe germane: Ionel Sandner.

A ajuns cel mai bogat inventând „rețeta țigănească”

Capul familiei, Ionelaş Cârpaci / Ionel Sandner are o avere estimată la 13 milioane de euro, zeci de proprietăți și nicio afacere la vedere. Banii i-a făcut, afirmă surse judiciare, prin tranzacții imobiliare ilicite și conducând rețele de cerşetorie în Vest, imediat după Revoluție.

Locuieşte într-o vilă placată cu marmură, pe malul Begăi. În curte are doar maşini de lux înmatriculate în Germania. Nu răspunde la telefon, ci vorbește prin valet. El este cel care a inventat „rețeta țigănească” însușită, ulterior, și de alte clanuri: cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-un imobil şi apoi muta o familie săracă, care avea obligația să le facă vecinilor o viață de coșmar – inundau apartamentele inferioare, copiii urinau pe uşile vecinilor, le aruncau în fața intrării fecale, ouă clocite sau pisici moarte, îi înjurau şi făceau totul ca să îi sperie. În câteva luni, oamenii cedau şi vindeau părțile lor din clădire la prețuri derizorii.

Palate cu turnulețe construite din afaceri cu fier vechi

Satul Buzescu, Teleorman, își datorează notorietatea celor peste 100 de palate țigănești înșirate pe un kilometru, la șosea. Oficial, prosperitatea rromilor se trage din afacerile cu metale și din comercializarea cazanelor tip alambic din cupru pentru țuică. Potrivit primarului, în comună sunt înregistrate până în 30 de firme.


FOTO: Adrian Minune, la pârlitul porcului, cu Ferrari-ul cântărețului de manele în fundal



Evaziune și proxenetism

Zaharia Bureață are o avere evaluată la 2,2 milioane de euro și spune că a strâns-o din afaceri cu „feroase și neferoase”. Aceeași poveste a stat și la baza averii de 4 milioane de euro a lui Dan Finuțu, zis „prințul din Buzescu”, mort în 2012 într-un accident de mașină.

În realitate, afirmă surse din Poliția Teleorman, palatele au fost construite de pe urma evaziunii fiscale și a traficului de carne vie. Frații Bogdan și Marius Nejloveanu erau capii unei rețele de proxeneți care ademeneau tinere din familii modeste din Teleorman, le băteau, le violau, iar apoi le obligau să se prostitueze în cluburile din Anglia.

Maneliști de top

Singurul top al averilor maneliștilor s-a făcut în 2011. În el conducea Dan Bursuc – compozitor, producător muzical și impresar – cu o avere de 1,5 milioane de euro. Și-a cumpărat mașini de lux și și-a făcut vilă cu scările îmbrăcate în piele de căprioară.

Pe locul doi s-ar afla Florin Salam, cu o avere aproape la fel de mare. Și el a „spart” pe o mașină 170.000 de euro.

Guță „Regele manelelor”, era pe locul trei în top, cu o avere estimată la 1,2 milioane de euro, 3 vile la Petroșani, și 2 apartamente în București. Are bijuterii de aur în valoare de 150.000 de euro și un Logan, fiind de notorietate faptul că a schimbat 10 Dacii până acum.

Adrian Minune avea și el, în 2011, o avere de 1,1 milioane de euro, iar Adi de la Vâlcea a avut de-a lungul carierei sale 140 de mașini de lux, ultima achiziție fiind un Lamborghini de 500 CP.

Publicat in categoriile: EVZ Special
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: