Fiscul nu este obligat să anunţe persoanele vizate că averea lor este supusă controlului, potrivit normelor metodologice pentru utilizarea metodelor indirecte de control, publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru dezbatere publică.
Principalele etape ale verificării averilor sunt adunarea informaţiilor de la colaboratori şi de la instituţiile publice, confruntarea acestora cu declaraţiile fiscale, discuţiile cu persoana verificată şi chiar sechestru asigurător, dacă aceasta refuză să plătească impozitul stabilit de Fisc.
"Activitatea de verificare fiscală prealabilă documentară se desfăşoară fără notificarea persoanei fizice", se arată în documentul publicat de Finanţe.
Primii vizaţi de Fisc pentru controlul averilor sunt cei mai bogaţi români prezenţi în "Top 300 Capital", după cum a declarat ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, într-un interviu acordat "Evenimentului zilei".
Însă bogaţii celebri nu sunt singurii care vor fi supuşi controalelor. Oricine face cheltuieli mari şi are un nivel de trai ridicat care nu este justificat prin veniturile pe care le obţine riscă să se trezească cu Fiscul la uşă. Cum decide Fiscul pe cine ia la puricat
Pentru verificarea situaţiei fiscale personale a românilor, în primul rând, organele fiscale fac o "analiză de risc pentru stabilirea riscului probabil pentru un grup de persoane fizice". La solicitarea unor instituţii sau autorităţi publice, pot fi făcute analize punctuale.
Al doilea pas este selectarea grupului de persoane care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare. Apoi urmează verificarea fiscală prealabilă documentară pentru fiecare persoană selectată. Procedura se încheie cu verificarea fiscală a persoanelor vizate. Analiza de risc constă în definirea caracteristicilor grupului persoanelor cu risc potenţial de nedeclarare, stabilirea surselor de date specifice acestui grup, culegerea şi formalizarea informaţiilor, precum şi elaborarea indicatorilor de risc specifici grupului.
Apoi, Fiscul va stabili riscul minim acceptat de administraţia fiscală şi va procesa şi elabora lista persoanelor care depăşesc riscul minim. Ultimul pas este să facă propuneri pentru verificările fiscale prealabile documentare.
Procedura de analiză de risc se va stabili prin norme interne de lucru aprobate de preşedintele ANAF.
Controlul în şapte paşi. De la solicitare până la sechestru Pentru a descoperi veniturile reale ale persoanelor fizice, funcţionarii ANAF vor examina toate drepturile şi obligaţiile de natură patrimonială, fluxurile de trezorerie şi în general orice alte elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale.
Pentru aceasta, vor fi urmaţi câţiva paşi.
1. Solicitarea de informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte asemenea mijloace de probă de la persoana fizică verificată şi/sau de la persoane cu care aceasta a avut sau are raporturi economice sau juridice;
2. Se solicită informaţii de la autorităţi şi instituţii publice;
3. Se analizează toate informaţiile, documentele şi alte mijloace de probă referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate; 4. Informaţiile obţinute din administrarea mijloacelor de probă se confruntă cu cele din declaraţiile fiscale depuse de persoana verificată sau, după caz, de plătitorii de venit sau terţe persoane;
5. Reprezentantul Fiscului discută cele constatate cu persoana fizicăverificată şi/sau cu împuterniciţii acesteia; 6. Dacă este cazul, va fi stabilită diferenţa de bază de impozitare ajustată, prin utilizarea metodelor indirecte, precum şi care sunt obligaţiile fiscale corespunzătoare acesteia;
7. În cazul în care nu se plăteşte impozitul, se dispun măsuri asigurătorii.