Start-up Nation este un program guvernamental inițiat în 2017, care și-a propus stimularea spiritului antreprenorial în rândul românilor, prin finanțarea de firme mici și mijlocii, respectiv crearea de noi locuri de muncă. Suna foarte bine în urmă cu doi ani, dar în prezent, se confruntă cu multe sincope, recunoscute și comentate de oameni cu funcții-cheie și experți în domenii.
Prin programul Start-Up Nation, Guvernul României oferit finanțare în cuantum de până la 200.000 de lei (cca 42 mii de euro) noilor IMM-uri.
Chiar dacă antreprenorii au beneficiat de sprijin financiar de la stat, iar Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a considerat că respectivele proiectele sunt fezabile, un număr semnificativ al solicitanților de fonduri deja au eșuat, iar alții, mai speculanți, pur și simplu au folosit prilejul pentru a face un ban în plus. Astfel, și-au scos proiectul de afacere la vânzare, pe site-urile de anunțuri, oferind cumpărătorului un avantaj financiar dacă urmează pașii impuși de programul Start-up.
De la patiserii, la agenții de producție audio-foto-video, până la saloane de înfrumusețare, toate se vând „la cheie”, pe hârtie.
„Standuri” pline de afaceri finanțate de stat
De exemplu, un cetățean din Cluj a obținut punctaj maxim cu un business care are domeniu de activitate personalizarea de tricouri. Afacerea trebuie implementată într-o zonă rurală din Târgu Mureș, iar beneficiarul recunoaște faptul că s-a hazardat în momentul în care a promis 4 locuri de muncă: „Îl dau la un preț decent, pentru că nu am timp să mă mai ocup de el”, motivează cel care a realizat proiectul. „Cheltuielile cu personalul nu sunt incluse. Salariile trebuie plătite de către cel care preia proiectul, prevăzut cu minim patru angajați. S-au înscris proiecte și cu 5-6 angajați, din câte am auzit, ca să fie siguri că primesc finanțare (...) Să spunem că și eu, în proporție de 20% miam forțat norocul. 3 angajați ar fi fost realist, dar nu aș fi făcut nimic. În acest caz, am mers spre 4, ca să fiu sigur”, a recunoscut bărbatul.
În alt anunț, postat de o domnișoară, este vorba despre un proiect ce vizează activități fotografice: producții foto comerciale, fotografii portret pentru cărți de identitate, înregistrare de evenimente private etc. Afacerea are 4 angajați defavorizați și a fost scoasă la vânzare cu doar 5.500 de euro. Domnișoara spune că vinde proiectul pentru că din punct de vedere profesional, s-a ivit ceva mult mai rentabil: „S-au schimbat planurile total, m-am angajat în altă parte între timp (...) Salariile trebuie plătite de către administratorul firmei. Sunt trecute contribuțiile la stat cam pe un an de zile, o parte din chirie și utilități din bugetul alocat (...) Da, am pornit afacerea cu convingerea că pot susține financiar 4 angajați, dar între timp, s-au schimbat planurile”.
Un alt constănțean cesionează o brutărie cu 5 angajați, evaluată la 44.000 de euro. Prețul de vânzare este de 11.000 de euro. Brutăria are echipamente de ultimă generație și creează produse de panificație eco, din secară integrală, quinoa, diverse cereale și nuci: „Utilajele și consultanța sunt prevăzute în proiect. Nu locația, nu salarii. Inițial eram doi, dar am rămas doar eu și nu am timpul necesar ca să mă ocup. Este vorba despre 5 angajați din categorie defavorizată”, a declarat beneficiarul Start-Up Nation.
Vânzarea afacerilor, legală
Evenimentul Zilei a solicitat Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat un punct de vedere pe acest subiect. Instituția condusă de către Ștefan-Radu Oprea a precizat faptul că situația nu este alarmantă: „Ofertele de vânzare ale proiectelor finanțabile prin proiectul Start-Up Nation sunt cazuri izolate, nu putem vorbi de o tendință”, a precizat Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Legea nu interzice antreprenorilor să-și vândă afacerile, chiar dacă sunt finanțate de la stat: „Din punct de vedere legal, un transfer al părților sociale ale firmei beneficiare este permis, dar, simultan, se transferă și toate obligațiile asumate în momentul evaluării, inclusiv cele referitoare la stabilitatea locurilor de muncă și activitatea comercială”, a completat Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Lipsă de etică
Florin Jianu (foto), fost ministru al Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și totodată, creatorul Start-Up Nation se numără printre cei care vorbește despre transparent despre metehnele cu care se confruntă programul. Actual director al Consiliului Național al IMM-urilor spune că problema businessurilor scoase la vânzare ar putea fi eradicată: „Vânzarea afacerilor este legală, dar nu și morală. La început, nimeni nu se putea gândi la o astfel de perspectivă, dar în momentul în care vezi că se întâmplă așa ceva, ar fi trebuit să se emită un ordin prin care să se interzică înstrăinarea părților sociale pentru cei care primesc o sumă de bani. Bine, nu vorbim despre interzicerea totală, ci să se permită vânzarea de 30-40% din părțile sociale”.
Florin Nicolae Jianu, propus pentru functia de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, este audiat in cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului.
Lacune legislative severe
Fostul ministru în Guvernul Grindeanu subliniază faptul că grila de evaluare pentru finanțarea afacerilor a fost prost concepută. Astfel, beneficiarii și-au asumat doar niște iluzii, iar în momentul de față, StartUp Nation nu reușește să aducă valoare adăugată „Este un proiect pe care-l critică și miniștrii din guvernul actual, pentru că nu aduce valoare adăugată în felul în care arată acum. Se vând niște iluzii... Fără dar și poate, a existat o problemă cu grila de evaluare. A impus crearea cât mai multor locuri de muncă și practic, acest program a devenit un program de locuri de muncă. Mulți și-au asumat cheltuieli nerealiste pentru un start-up. Să creezi 5-7 locuri de muncă e ceva dincolo de normalitate.
Mai mult, Jianu atrage atenția asupra altui fenomen: „Nu mai creezi valoare adăugată printrun astfel de program, pentru că vor lua bani cei care mută locurile de muncă de pe o firmă deja existentă, pe o firmă nouă. Nici aici nu au fost atenți, să nu se întâmple! Ar fi putut să pună o prevedere în care să specifice că dacă creezi acele locuri de muncă, să nu mai fi avut raporturi de muncă cu acele persoane în ultimele 6-12-24 de luni”.
„Cadouri” făcute de minister
Entuziasmul în afaceri, moartea proiectelor inteligente Dacă Ministerul pentru Mediul de Afaceri prezintă programul ca pe o mare reușită, consultanții în business sunt de altă părere. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Andreea Szabo, care crede că atât antreprenorii, cât și guvernul nu au fost îndeajuns de riguroși și de realiști:
„S-a ajuns în această situație pentru că oamenii și-au asumat anumite obligații pe care nu le-au gândit înainte sau pe care nu le pot duce îndeplini. De asemenea, e frica de antreprenoriat, de asumare a greșelilor. Pe de altă parte, Ministerul a gândit o grilă de evaluare total defectuoasă. Se putea anticipa foarte ușor că se va ajunge la situații de genul, în care unele persoane vor renunța la proiecte”. În vederea obținerii de finanțare, planurile de afaceri au fost evaluate de către specialiști din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, iar în opinia specialistului în consultanță de business, obținerea punctajului maxim la planul de afacere nu reprezintă un garant al reușitei: „Toată lumea putea să obțină foarte ușor 100 de puncte. Asta este problema fundamentală. Toate proiectele puteau atinge punctajul maxim. Domeniile de activitate nu au fost diferențiate prin punctaj, singura diferențiere fiind dată de numărul de locuri de muncă create. Planurile de afaceri erau destul de simpliste. Dacă ai obținut finanțare, înseamnă că ai plusat foarte mult la locurile de muncă”, e de părere Andreea Szabo, consultant Start-Up Projects.