Excluderea Bursei din Moscova de la tranzacțiile cu dolari americani creează probleme, inclusiv în relațiile Rusiei cu alte State din cadrul BRICS. Vizita la Moscova a prim-ministrului Indiei, domnul Modi, care va avea loc în cursul lunii iulie, are drept scop tocmai găsirea unei căi de rezolvare a acestor dificultăți.
Regina tancurilor.
În perioada colonială, britanicii au avut mari dificultăți în gestionarea conflictului dintre populația indiană de religie musulmană, respectiv cea hindusă. La dobândirea independenței (1947), fosta colonie s-a scindat în Pakistanul musulman și India hindusă. A urmat o serie de războaie între aceste două State, care astăzi sunt, amândouă, puteri nucleare.
Ca urmare, amândouă Statele și-au dezvoltat industrii militare puternice. După 1980, India a ales să coopereze cu Uniunea Sovietică, inclusiv în producția de tancuri: armata indiană are în prezent în dotare peste 2.400 de tancuri T-72, și 1400 de tancuri T-90, unele importate, altele produse sub licență la HVF Avadi (statul Tamil Nadu).
Ca urmare a pierderilor suferite de Rusia pe câmpurile de luptă din Ucraina, India este în prezent principalul utilizator de tancuri T-72 și T-90. Confruntată cu pierderile catastrofale suferite de respectivele modele de blindate, ca și alte armate, Armata indiană intenționează să le înlocuiască, începând din 2030. Ca atare, stocurile de piese de schimb produse de HVF Avadi vreme de mai bine de 40 de ani nu se mai justifică.
Interesul poartă... turbanul.
Zilele următoare, prim-ministrul Indiei, Narendra D. Modi, va vizita Moscova. Agenda reuniunii este dominată de două probleme. Pe de-o parte e dorința Rusiei de a importa din India piese de schimb pentru tancurile T-72 și T-90, pentru a accelera procesul de recondiționare a stocurilor rămase din perioada sovietică: Coreea de Nord nu poate furniza piese decât pentru modelele mai vechi, T-55 și T-62.
Pe de altă parte, India are interesul să importe de la 3 la 5 milioane de tone grâu din Rusia, sens în care se pregătește să anuleze taxa de 40% care grevează în prezent importurile: pe fondul caniculei, recolta a fost sub așteptări iar stocurile de grâu au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 16 ani.
În plus, India e interesată de petrolul rusesc. India este al treilea mare consumator de resurse energetice al planetei, iar în anul 2023 a importat 157 milioane barili (21,4 milioane de tone) de petrol, din care circa 30% a provenit din Rusia.
Rusia, scoasă din circuitul dolarului
În schimbul sprijinului politic acordat Regimului Putin (spre exemplu neparticiparea la Conferința de la Berna, privind Ucraina), în ultima vreme India a beneficiat de tarife preferențiale la importuri: se apreciază că ar fi făcut astfel economii de 7,9 miliarde $ în ultimele 11 luni. Ca urmare, în prezent petrolul rusesc reprezintă 40% din importurile Indiei (1,78 milioane barili/zi).
Ca urmare a deciziilor recente ale Federal Reserve, Rusia a fost scoasă din circuitul dolarului, iar băncile riscă sancțiuni secundare dacă continuă tranzacționarea în USD cu băncile rusești. În acest context, domnul Modi va discuta cu președintele Putin perspectiva ca India să plătească în rupii importurile sale petroliere, care în prezent se ridică la 25,5 miliarde $/an.
Pentru guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, doamna Elvira Nabiullina, un asemenea aranjament este inacceptabil: moneda indiană este departe de a fi stabilă. Acceptarea rupiei ca monedă de tranzacționare a resurselor strategice ar accentua premisele de instabilitate a pieței financiare ruse, și așa ridicate.
Frate, frate dar...
Cel mai probabil, se va conveni ca o parte din livrările de petrol rusesc să fie plătite în piese de schimb pentru tancurile T-72 și T-90: și așa nu sunt alți doritori. Dar acestea reprezintă câteva sute de milioane de dolari, în niciun caz 25,5 miliarde; partea rusă ar dori ca restul să fie achitat fie în ruble, fie în moneda oficială a Bursei din Moscova, yuanul chinezesc.
Prima variantă – rubla rusească – este foarte improbabilă: India a importat din Rusia, în 2023, bunuri în valoare de 61 miliarde USD, dar a exportat bunuri de numai 4 miliarde $. Practic, admițând un asemenea deficit, Rusia cumpără prietenia Indiei. Iar la un asemenea dezechilibru al balanței schimburilor comerciale, India nu are cum să își procure suficiente ruble pentru a achita importurile.
Pe asta contează și Moscova: cumpărând mari cantități de ruble pe piețele valutare din Asia, India va menține cursul monedei ruse, în prezent amenințat. Dar India nu dorește să devină tributară piețelor valutare străine: moneda sa națională, rupia, ar deveni și mai vulnerabilă.
O ”vitrină” costisitoare.
Rămâne, ca soluție de rezervă, yuanul chinezesc... Oare este o soluție?
În prezent, relațiile dintre China și India sunt civilizate, dar nu amicale. Subiectul în discuție e vechi de aproape 200 de ani și se referă la traseul frontierei bilaterale din Tibet. Ultima ciocnire majoră datează din iunie 2020 și s-a soldat cu zeci de morți. Tensiunile cresc: în această iarnă, India a mai trimis 10.000 de militari în zonă.
Evident că, în această conjunctură, formalizarea unei legături de lungă durată și de volum considerabil între rupia indiană și mult mai stabilul yuan chinezesc nu convine părții indiene. Din alt punct de vedere, China tocmai a transformat Bursa din Moscova într-o bursă chineză și nu vede de ce ar vulnerabiliza-o, acceptând rupia ca a doua monedă de tranzacționare: curând, și Vietnamul, și Coreea de Nord ar dori să tranzacționeze în monedele respective!
Situația este grăitoare pentru dificultățile pe care le întâmpină transformarea BRICS în embrionul unei Noi Ordini Mondiale, mai ales având drept ”pivot” un Stat agresor, condamnat de Adunarea generală ONU. Ecuația nu poate fi soluționată decât acceptând într-un mod sau altul hegemonia Chinei, dominația yuanului chinezesc.
Moscova e ”vitrina Chinei”
Dar o bună parte dintre celelalte State participante se întreabă, pe bună dreptate, ce câștigă schimbând hegemonia americană pe cea chineză, dominația dolarului cu cea a yuanului. Aceasta este explicația sprijinului destul de costisitor sub aspect financiar, economic și politic, pe care China îl acordă Rusiei în această perioadă dificilă, când între 17 mai și 19 iunie indicele Bursei din Moscova, MOEX, a căzut de la 3.499 la 3.033 puncte.
Moscova e ”vitrina Chinei”, prin care Beijingul demonstrează membrilor și candidaților la BRICS avantajele unei noi Ordini Mondiale, nominal ”multipolare” – în realitate, dominată de China.
Este evident că, mergând la Moscova pentru a discuta de rupii, ruble și yuani, domnul Modi se confruntă exact cu această dilemă: acceptând regulile Bursei din Moscova, redactate în limba chineză, oare are de câștigat, sau va ajunge curând în situația de dependență în care vede că se află în prezent Rusia?
Muntele de aur.
Iar la rândul ei, China își pune aceeași problemă: acceptând tranzacționarea în yuani a comerțului ruso-indian, își asumă responsabilitatea unui deficit comercial enorm, de aproape 60 miliarde $, pe care-l suportă în prezent Rusia. Pentru ce? Numai de dragul de a ”cumpăra” astfel prietenia Indiei? Moscova pune Beijingul în fața faptului împlinit?
Iar dacă astăzi, pentru câteva motoare de tanc, domnul Putin acceptă propunerile Indiei, ce urmează? Vietnamul va avea pretenția să cumpere cox și îngrășăminte cu dongi, Iranul va voi să cumpere grâu cu riali și evident, Turcia va dori să cumpere cereale cu lire turcești.
De această dată, trebuie să acceptăm realitatea: China nu a fost pregătită pentru aventura militară a Rusiei în Ucraina, pentru excluderea Bursei din Moscova de la tranzacțiile în USD și pentru expansiunea yuanului pe piețele ruse. Începând din 2017, rezervele de aur ale Băncii Centrale a Chinei, a doua economie a lumii, s-au menținut la circa 1900 tone, adică jumătate din rezervele Germaniei, care are o economie de 4 ori mai mică.
China cumpără aur
Începând de la jumătatea anului 2022, când a devenit evident că Rusia se afundă într-o aventură militară de durată, Banca Centrală a Chinei a început să cumpere aur. În ultimele 18 luni, de când la Bursa din Moscova yuanul a devenit treptat principala monedă de tranzacționare, Banca Centrală a Chinei a cumpărat 316 tone.
De fapt, unii analiști apreciază că, în pofida dificultăților economice (ecourile Crizei COVID, criza imobiliară) China ar fi achiziționat discret nu mai puțin de 735 tone de aur, în valoare de 55,4 miliarde USD – tocmai ca stocul metalic să fie suficient pentru a susține, în circumstanțe adverse, comerțul bilateral prin bursele rusești devenite dependente de yuan. Iar acum și alții, care numai prietenii Chinei nu-s, se înghesuie să profite de insula de stabilitate monetară astfel creată?
Plenara cu Reforma.
Vinerea trecută, la Beijing, a avut loc o ceremonie pentru a marca a 70-a aniversare a lansării celor ”Cinci principii ale coexistenței pașnice” după care se călăuzește politica externă a Chinei. Cu acest prilej, domnul Xi Jinping a declarat: "Vom lucra pentru a găsi soluții cu caracteristici chineze la dosarele majore și pentru a avea un rol constructiv" în ceea ce privește Ucraina, conflictul israeliano-palestinian și chiar Iranul.
Apoi s-a anunțat că în perioada 15 – 18 iulie va avea loc o Plenară importantă a Partidului Comunist Chinez, consacrată ”orientărilor economice majore”. Respectiva plenară trebuia să aibă loc încă din toamna trecută, dar a fost îndelung amânată. Acum însă, condițiile sunt coapte! Este de presupus că unul dintre subiectele abordate va fi modul în care India a realizat câștiguri de 7,9 miliarde $, ca urmare a prețului preferențial al petrolului pe care-l importă prin bursele rusești, susținute monetar de China.
Iar al doilea subiect fierbinte va fi implicarea acelorași instituții financiar-bancare rusești, susținute de China, în derularea afacerilor Moscovei cu nord-coreenii, cărora le livrează tehnologii privind sateliții militari și rachetele balistice, pe care China refuză de decenii să le dea.
Scandalul cu focoasele.
La 26 iunie, Coreea de Nord a efectuat primul său test cu o rachetă având focoase multiple ghidate independent - MIRV. E o împlinire atât de măreață, că regimul de la Pyongyang a început distribuirea unor noi insigne de rever, pe care fiecare cetățean trebuie să le poarte: actualul lider comunist ereditar apare pentru prima dată singur, iar nu flancat de genialii săi înaintași.
Fiindcă a reușit să procure tehnologia MIRV, Rolls-ul rachetelor: ogiva, ajunsă în spațiul cosmic, eliberează mai multe focoase, care sunt ejectate pe traiectorii precis definite spre mai multe ținte. Este o tehnologie complicată, care presupune ghidare de înaltă precizie și focoase nucleare miniaturizate. În schimb, MIRV are șanse mari să treacă de apărarea antirachetă a adversarului.
Patru state au această tehnologie: SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia. China a dobândit-o abia în 2017, iar acum... și Coreea de Nord intră în acest club select! Scopul: să amenințe direct SUA și să-i determine pe americani să se retragă din Coreea de Sud, ba chiar din Oceanul Pacific. O țintă utopică.
Sancțiunile chineze.
China, care are numai 16 rachete MIRV, riscă astfel să fie atrasă de imprevizibilul aliat nord-coreean într-o criză nucleară. Cine este de vină? Analiza testului efectuat de nord-coreeni la 26 iunie, în Marea Japoniei, arată că s-a reușit lansarea unei ogive cu 3 focoase (inerte) și o țintă falsă; cel puțin unul dintre focoase a efectuat separarea. Iar tehnologia folosită este de origine sovietică. Adică, fruct al colaborării dintre Moscova și Pyongyang, contrapartidă la furnizarea a 1,6 milioane de obuze de artilerie.
Dacă lucrurile continuă tot așa, pentru a-și susține aventura militară, azi-mâine domnul Putin le va oferi nord-coreenilor și tehnologia focoaselor nucleare miniaturizate, la schimb cu motoare de tanc de acum 60 de ani. Iar relațiile dintre China și Coreea de Nord par să se fi deteriorat brusc: dacă până la 29 iunie programele TV nord-coreene erau retransmise prin ChinaSat 12, acum retransmisia se face prin satelitul rusesc Express 103...
Rusia s-ar putea confrunta cu o blocadă bancară totală din partea Chinei
Poate de aceea domnul Xi Jinping apreciază că a venit momentul să se implice "pentru a găsi soluții cu caracteristici chineze la dosarele majore și pentru a avea un rol constructiv”: chiar din ziua testului MIRV nord-coreean, băncile chineze au încetat să proceseze operațiuni pentru întreprinderile ruse de pe lista internațională de sancțiuni. Nu numai în dolari, ci și în yuani!
Ceea ce pune complexul militar-industrial rus și principalii exportatori ruși de resurse energetice într-o situație cu atât mai dificilă, cu cât yuanul e moneda de referință a burselor ruse. Evident, asta blochează și orice tentativă de întărire a colaborării ruso-indiene pe spezele monedei chineze.
E de presupus că, dacă Pyongyangul va dobândi acces la tehnologia focoaselor nucleare miniaturizate, Rusia s-ar putea confrunta cu o blocadă bancară totală din partea Chinei.