Numai un artist putea să imagineze cât de bine ar suna Polca op. 269 de Johann Strauss „acompaniată” de două picamăre Terex, unul cu mânere şi altul motorizat, iar dacă la probele de sunet s-a dovedit că tandemul e strălucit, soprana a fost cocoţată în cupa unui excavator, acolo a ajuns şi un tenor italian, în timp ce alte utilaje grele, motostivuitoare, excavatoare şi fadrome au făcut la propriu balet în faţa unui public captivat.

„Drumul muzicii”, accesibil tuturor

Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banat, şi-a luat în serios rolul de educator cultural şi a pus la cale spectacole în locuri inedite, cu acces gratuit şi care arată că muzica clasică poate fi accesibilă oricui. Joi seara, Filarmonica Banatul a concertat pe staţia de betoane a SC Drumuri Muncipale din Timişoara. Pentru „Drumul muzicii”, personal s-a ocupat de concepţia şi regia artistică, pe care le-a legat de împlinirea a 50 de ani de existenţă a SC Drumuri Municipale, societatea consiliului local.

La ora 21.00, câteva sute de timişoreni au ajuns, cu mic cu mare, la staţia de betoane de pe Strada Bujorilor. Un muncitor în haine de lucru a luat în primire picamărul, în faţa orchestrei, imediat ce dirijorul olandez Raymond Janssen a încheiat Uvertura operei „Carmen”, de G. Bizet.

Orchestra a început apoi acordurile Polcii opus 269 de Strauss, în timp ce picamărul Terex, de mână, bătea ritmul alert. În lateral, un alt picamăr motorizat era mânuit de şofer, astfel că sunetele asfaltului perforat se combinau perfect cu cele al viorilor.

Au urmat „Rapsodia Română”, după care „pauza dulce”, adică Intermezzo din opera „Cavaleria rusticană” de P. Mascagni, când drumari în salopete portocalii au împins roabe pline cu jucării prin public, împărţind basculante şi excavatoare de jucărie celor mici. Muncitorii obişniuiţi să dea cu târnacopul aproape că făceau balet, împingând cât de graţios puteau roabele impecabil de curate, iar copiii nu-şi puteau lua ochii de la duzinele de jucării colorate. Drumarii au poştit o ţigară

Pentru „Corul robilor” din Nabucco, în scenă a fost adusă o echipă de muncitori, cu măgari, târnăcoape şi lopeţi. „Vedem astfel cum lucrau robii de la Drumuri Municipale acum 50 de ani”, a explicat Gârboni. Muncitorii nu şi-au dezminţit starea: au poştit o ţigară, au împărţit o sticlă cu tărie şi au cărat, cu greu, câteva pietre. Având Marşul triumfal din „Aida” pe fundal a început parada maiestuoasă a utilajelor moderne ale SDM de azi. S-au văzut cele mai fascinante maşini, capabile să se rotească la 360 de grade cu cupele deasupra primelor rânduri din public, într-un balet febril. Surpriza cea mare a fost excavatorul Catrepilar care a ajuns ultimul în scenă, cu cupa ridicată maximum. Din ea a ţâşnit soprana Diana Pap, cântând Aria reginei nopţii din „Flautul Fermecat” de Mozart. Copiii nu-şi reveneau din aplauze.

Îmbrăcat în salopetă portocalie, cu cască de protecţie pe cap şi microfon, a ajuns în faţa maşinii tenorul Marco Borella. Italianul i-a dat gata pe copii, când a început să cânte „O sole mio”, iar când a urcat în cupa excavatorului lângă soprană pentru duetul „Non ti scordar di me” i-a făcut să-şi dorească cu toţii o carieră muzicală. L-au aplaudat frenetic şi au râs pe săturate când acesta a insistat să mai cânte ceva, spunându-le şefilor drumarilor, care-i împrumutaseră salopeta, „doar sunt angajatul vostru”.

Pe final, în scenă a intrat un motostuivuitor garnisit cu zece perechi de coarne înspăimântătoare. „Nervos” utilajul s-a luptat pe „Dansul săbiilor” de Khachaturian cu patru „muschetari”, ieşind la atac ridicat pe două roţii. În public, copiii cu gurile pline de ciocolată şi bolmboane primite, abia mai puteau exclama de mirare, când, răpus, utilajul şi-a dat duhul printr-un imens foc de artificii.   Un rol educator

Ideea alegoriei „Drumul muzicii” îi aparţine directorului Coriolan Gârboni, care vrea să popularizeze prin orice mijloace muzica clasică în rândul timişorenilor. Seria a debutat anul trecut cu un concert eveniment plutitor pe apa Begăi, a continuat cu „Carmina Bu rana” pe pista aeroportului, şi, recent, cu „Tablouri dintr-o expoziţie”, la Pădurea Verde.

„Toate acestea sunt organizate în cadrul proiectului «Eurobanat - identitate culturală», finanţat de UE prin pro gramul de vecinătate România - Serbia, în parteneriat cu Teatrul din Zrenjanin. Rolul lor este să creeze, pe termen lung, public de muzică bună. Vrem să educăm, să-i atragem pe cei mari şi pe cei mici în preajma orchestrei, să se bucure de înălţarea pe care o dă arta”, a declarat Coriolan Gârboni.