Lepa Brena reînvie spiritul turbo-folkului din anii '90, care a mers mână în mână cu criminalitatea. Arkan, soţul celebrei Ceca, era concomitent impresar muzical şi ucigaş sadic.
De pe coasta dalmată până în celălalt colţ al Mediteranei, în Liban, vreo 20 de popoare, cam 150 de milioane de oameni, mişcau din buric pe muzica Lepei Brena. Azi e aproape uitată, dar cu 20- 30 de ani în urmă i se spunea "Madonna Balcanilor". Muzica ei şi a altor zeci de sârboaice oxigenate s-a împletit cu filonul naţionalist care s-a revărsat în sângerosul război iugoslav. Se numea "turbo- folk", un eufemism pentru ritmurile orientale împachetate disco. Turbo-folk-ul a fost ca un tatuaj pe braţele criminalităţii sârbe, iubitele foştilor criminali de război cântându-le vitejia la fel cum se întâmplă azi cu maneliştii care fac din marii infractori personaje de baladă. S-a produs o mutaţie Lepa Brena (Fata Frumoasă) se întoarce pe stadionul din Timişoara, unde a avut în 1984 un concert istoric. Stadionul era plin, iar cântăreaţa aflată la apogeu s-a urcat pe platforma unei automacarale, deasupra unei mulţimi în delir. Acum, cu chiu cu vai s-au vândut vreo 3.000 de bilete, iar data concertului a fost împinsă spre sfârşitul lunii. Dar cu 30 de ani în urmă, Lepa şi-a început cariera în cafenelele populate de camionagii, la răspântia marilor şosele din Iugoslavia. Manelele disco au declanşat fulgerător o modă, sârboaica ajungând să cânte la Eurovision în 1983. A ajuns brusc cea mai mare vedetă din Balcani, vânzând milioane de discuri şi umplând stadioane. "Succesul ei a produs o mutaţie a gustului marelui public. Nici până azi nu s-a stins acest curent", spune Mimo Obradov, publicist muzical în Serbia. Era un amestec de folclor şi pornografie care mergea direct la sufletul gangsterilor. Într-un clip, o asistentă îi arată sânii unui pacient, la stomatolog, pentru a-l anestezia. Ceca, mireasa criminalului Arkan Turbo-folk-ul a coincis cu ascensiunea naţionalismului sârb, exacerbat de noul preşedinte iugoslav Slobodan Milosevici. Lepa Brena lansa două cântece care au adus masele largi la extaz: Živela Jugoslavija (Trăiască Iugoslavia) şi Jugoslovenka (Fata iugoslavă). În al doilea clip, tineretul alerga pe străzile Belgradului cu steagul federal în mâini. Totul se întâmpla cu câteva luni înainte de destrămarea republicii. În acelaşi timp, interlopii îşi investeau banii şi influenţa în această muzică. În 1991, Lepa Brena s-a măritat cu tenismenul Slobodan Zivojinovici, iar naş le-a fost Ion Ţiriac. Au fugit în Florida şi au predat ştafeta Cecăi, noua senzaţie a turbo-folkului. Ceca s-a măritat cu Arkan, un jefuitor de bănci căutat în toată lume, care în acea perioadă s-a hotărât să-şi sprijine patria-mamă, Serbia, în modul cel mai bizar. A convertit cea mai mare galerie de fotbal din Belgrad în armata sa personală, "Tigrii lui Arkan". "Fuck You, Clinton" Pink TV, canalul de turbo-folk, s-a lansat cu un an înainte de sfârşitul războiului iugoslav. Se ajunsese în faza decadentă, toate clipurile erau populate de mafioţi bogaţi şi de eroi de război cu priviri sadice. Milosevici a rugat-o pe Ceca să cânte teme ca "Fuck You, Clinton" şi "Kosovo e Serbia". Un an mai târziu, Arkan a fost asasinat, iar preşedintele Serbiei evacuat cu buldozerele. A fost finalul turbo-folk-ului, pentru că Ceca a intrat într-un an de doliu, iar noul premier a declarat război mafiei sârbe. Nunta Cecăi, transmisă la televiziunea naţională "Tigrii lui Arkan" au făcut dezastru prin Bosnia şi Croaţia timp de patru ani. Comandourile au fost găsite vinovate de nenumărate măceluri în rândul populaţiei civile. În paralel, în numele iubitei sale, a devenit cel mai mare impresar muzical din Serbia. Ceca a continuat temele cu referinţe sexuale din piesele Lepei Brena, iar dacă textele nu erau neapărat explicite, videoclipurile lăsau foarte puţin loc interpretărilor. În 1990, când cei doi s-au căsătorit, în faţa patriarhului Serbiei, nunta în care Arkan apare îmbrăcat în uniformă militară din Primul Război Mondial, iar mireasa a schimbat patru toalete, a fost transmisă de televiziunea naţională şi numită "un basm sârbesc devenit realitate". Ceca devenea astfel nu numai noua regină a muzicii iugoslave, ci şi simbolul simbiozei dintre mariajului dintre turbo-folk şi crima organizată. "Seksi Businemann" şi "Chiloţei" erau atunci cele mai mari hituri în Balcani. După 10 ani de pauză, Lepa Brena s-a gândit să revină, dar succesul e mult mai modest. În anii 80 cânta în faţa a 20.000 de oameni, iar acum abia se adună 1.500. Momentul în care a adunat la Sofia 100.000 de oameni a făcut să fie comparată cu Madonna. "Scena Balkan pop actuală miroase rău a peşte. Se vorbeşte că în acest business ar fi implicaţi interlopi, că se practică proxenetismul", afirmă Mimo Obradov, publicist muzical. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/M3xbbd69T2A" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/PfmWnD3EtwQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/8uWrkhNLVvw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Efectul Imperiului Otoman Genul disco-folk are influenţe orientale şi a apărut în toate zonele de ocupaţie turcească. Regăsim aceleaşi melodii, cu texte diferite, în Serbia, Bulgaria chiar şi Grecia. Marea promotoare a genului, Lepa Brena, provine dintr-o provincie preponderant musulmană. Trebuie să ai anumite particularităţi vocale ca să poţi cânta acest gen, iar ritmul pieselor impune un anume pas - şota, un fel de horă în care dansatorii se ţin în lanţ de braţe şi mişcă într-un mod anume trunchiul şi fesele. Fiecare manelist este protejatul cuiva: Butoane, Corsicanu etc. Atunci când au apărut ca derivat din muzica lăutărească cu accente orientale, manelele au prins foarte bine mai ales în mediul romilor implicaţi în afaceri dubioase. Versurile îndeamnă la nesupunere civică şi faţă de lege, laudă banii indiferent cum sunt obţinuţi. Fiecare manelist este protejatul cuiva. Alături de Nicolae Guţă stă unul dintre "lupii tineri" ai lumii interlope, Paul Iova, zis Ion al lui Petrişor. Acesta controlează reţele de droguri, proxenetism şi trafic cu carne vie.
Florin Salam este un apropiat al clanului Butoane, din Giurgiu, nelipsind de la chermezele acestora. În spatele lui Adrian Minune a stat ani de zile liderul lumii interlope din Bucureşti, Fane Spoitoru. Este de notorietate cazul lui Adi Minune şi al lui Florin Salam , anchetaţi în toamna lui 2010, primul pentru tăinuire şi al doilea pentru mărturie mincinoasă în dosarul în care fiul lui Nuţu Cămătaru era cercetat pentru tenatativă de omor. Acesta din urmă a înjunghiat un bodyguard în restaurantul în care cântau cei doi manelişti. Cei doi au cântat cu foc la nunta Cămătarului la Timişoara, care a adunat, anul trecut "crema" lumii interlope.