Fermieri români, sideraţi de ce au văzut în fermele din Alpi: Produc iaurt „bio” cu chimicale și îl livrează şcolilor

Cei 21 de producători, membri ai Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România, au revenit în țară lămuriți pe deplin de ce lactatele românești nu sunt dorite pe piața europeană: ar demonstra ce înseamnă brânza făcută cu lapte de vaca scoasă la pășune și, implicit, ar da peste cap afacerile străinilor care acum păcălesc consumatorii cu fel și fel de arome menite să mascheze calitatea slabă a laptelui, culmea, produs în Alpi, scrie agrointel.ro.

Potrivit siteului mai sus menţionat, prima fermă pe care ”automatiștii” din România au vizita-o a fost cea a familiei Strobl din localitatea Mondsee, din landul Slaburg. Aici se produce lapte și iaurt pentru hrana școlarilor și preșcolarilor. Zilnic în cadrul liniei de procesare se ambalează peste 2.000 de pahare de lapte și iaurt bio.

”Nu sunt convins, dar nu cred că se admite la nivel de Uniune Europeană produs bio cu arome, tocmai pentru că la baza producerii aromelor stă un produs chimic. Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpșuni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur și simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare. Am rămas surprinși că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulții. Fermierii noștri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt și o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-și mascheze încântarea schițând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc”, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

Florin Dumitrescu, mai fericit ca niciodată. Vestea cea mare pentru fani: Începe o nouă eră

Zodiile cu noroc în această perioadă. Stare de bine, vești bune și mult optimism 

n timp ce ministerul Mediului îi obligă pe fermieri români să respecte o serie de reguli stricte atunci când vine vorba de amplasarea platformei betonate pentru gunoiul de grajd, în Austria lucrurile nu sunt chiar atât de stricte.

”În toate fermele vizitate ne-a surprins faptul că platforma betonată era foarte aproape de linia de procesare. La noi, cei de la Mediu ne spun că trebuie să avem o platformă betonată departe de zona de acces și departe de a influența orice activitatea umană și cu obligativitatea de a avea un canal de scurgere, într-un bazin. Aici nu am văzut așa ceva, ci mai mult decât atât, am văzut un canal care se formează și care se scurge într-un râu. Din acest punct de vedere sigur nu se respectau normele de mediu. Un bălegar pentru a putea fi administrat în singuranță pe pajiște trebuie să stea la fermentat cel puțin 6 luni dacă i se pune o substanță care să grăbească procesul de fermentare. Acolo se administrează foarte mult bălegar și singur nu cred că se respectă normele de mediu și nici cantitățile pentru că altfel nu ar avea cum să cosească pajiștea de 4-5 ori pe an”, își arată indignarea ilfoveanul.

Fermierii nu au contracte cu medicii veterinari și autoritățile vin în control de 3 ori pe an

În timp ce fermieri români sunt obligați prin lege să aibă contracte cu medicii veterinari pentru fermele de vaci de lapte, în Austria este suficient ca fermierul să urmeze un curs și să fie autorizat să facă singur tratamentul necesar animalelor din fermă.

”Atunci când l-am întrebat pe unul dintre fermieri dacă are contract cu un medic veterinar, ne-a spus că nu are nevoie de așa ceva la el în fermă. Fermierul austriac este cel care face tratamente animalelor din fermă. În timp ce controalele medicilor veterinari la ei în fermă lipsesc cu desăvârșire. Pentru că fermele pe care noi le-am vizitat aveau și procesare, numărul de controale efectuate de autorități se limitează la 3: un control sanitar-veterinar pentru partea de procesare, un control pentru faptul că produc bio și un control oficial al APIA. Astea sunt toate controalele autorităților, nu ca la noi când avem fermieri pe care îi ”vizitează” DSV-ul și de 3 ori într-o săptămână”, își arată indignarea fermierul român.

Ca o concluzie generală, toți producătorii români de lapte care au avut prilejul să descopere micile ferme din Alpi au revenit în țară cu impresia faptului că austriecii se feresc de ei, semn că se tem de competiția pe care ar putea-o aduce laptele românesc pe piața austriacă. ”Chiar dacă încă nu am ajuns la nivelul lor de diversificare și valorificare a producției, noi, toți fermierii care am participat la această vizită de documentare am înțeles faptul că laptele românesc este de cea mai bună calitatea, tocmai pentru că fânul obținut sus la munte aduce un plus de savoare produselor. Nu suntem noi cei mai dezvoltați, nu avem nici foarte multe produse certificate bio, dar cu siguranță avem produse tradiționale de înaltă calitate care pot concura de la egal la egal cu cele din Europa, cu toate piedicile legislative care sunt impuse chiar de autoritățile din România”, ne-a declarat Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.