În perioada 08-12 iulie 1977 au fost descoperite, în mai multe zone din București, șase colete care conțineau diferite părți ale corpului unei femei, identificată ulterior ca fiind Anca Maria Rodica Broscățeanu, în vârstă de 18 ani, venită din Sibiu pentru a da un examen de admitere la Academia de Studii Economice.
Ceaușescu cere ca asasinul să fie capturat
În ziua de 08 iulie 1977, în parcul Hipodrom, este găsit un pachet cu două mâini de femeie, învelite în folii de plastic. Miliția a intrat în alertă. În acel moment, s-a dat ordin să fie găsite mai multe pachete abandonate. Într-un tufiș, în zona Arcului de Triumf, este descoperit un alt colet care conținea bazinul cadavrului. Până la data de 12 iulie, au fost descoperite și alte colete care conțineau restul trupului femeii ucise. Capul a fost găsit ultimul, într-un wc, în spatele Spitalului Colțea.
Cum s-au întâmplat lucrurile ? Pe data de 06 iulie 1977, în jurul orei 16:00, Anca dispăruse din locuința mătușii sale pentru a studia listele cu repartițiile candidaților pe săli la examenul de admitere. La scurt timp, mătușa sa a declarat dispariția fetei.
Pentru a nu fi provocată starea de panică, Nicolae Ceaușescu a dat ordin ca făptașul să fie prins cât mai rapid. Mai mulți oameni cu funcții înalte din Miliție și Procuratură se implică în anchetă, însă, excesul de zel a condus la erori judiciare grave. În urma examenului medico-legal s-a constatat că moartea a apărut prin strangularea cu un cablu, sufocarea cu mâna și asfixierea mecanică, în laringele victimei fiind găsite bucăți de hârtie igienică. Crima avea și indicii de tâlhărie, ceea ce trimitea la un caz similar cu cel al lui Ion Rîmaru.
“S-a constatat și faptul că ucigașul avusese raporturi sexuale cu victima, neputându-se însă stabili dacă aceasta mai trăia când a fost agresată. Părți din cadavru fuseseră înfășurate în pantaloni bărbătești și folii de plastic, fiind transportate cu sacoșe de pânză și două genți de voiaj, una roșie, alta verde. Într-una din aceste genți a fost descoperită o cheie Wertheim. De pe o pungă de plastic a fost prelevată o amprentă clară a unui bărbat. Ancăi i s-au furat cerceii, un inel de aur și un ceas-brățară care avea sub capac fotografia prietenul ei din Sibiu.
Drumul spre București
Cazul a fost preluat de Inspectoratul General al Miliției în cooperare cu Procuratura Municipiului București și coordonată de sus de Procuratura Generală. Pe 15 iulie, ancheta înregistrează un progres, fiind ridicat un taximetrist de la Glucoza, pe nume Gheorghe Samoilescu, pentru a fi anchetat. Acesta a povestit cum a întâlnit-o pe Anca în tramvai și i-a propus o aventură.
Anca mai fusese la București, în luna mai, pentru a se interesa de condițiile de admitere la ASE. Aceasta îi povestise unei prietene despre acest bărbat, care o convinsese să se ducă la el acasă unde să îi povestească ce înseamnă să fii student în București. Refuzând să întrețină relații sexuale cu el, bărbatul i-a luat lănțișorul de aur ca garanție în cazul în care se va răzgândi.
În primă fază, Gheorghe Samoilescu este arestat timp de 30 de zile, în mod justificat, pentru tâlhărie. Cât a fost arestat, i s-au aplicat măsuri draconice, torturile fizice și psihice determinând suspecții să recunoască tot ce li se cere de către anchetatori. După cum a povestit Samoilescu, acesta a trecut prin șaisprezece ore de anchetă severă, cu o pauză de doar patru ore și prin încătușarea pe o bară suspendată care se învârtea în permanență pentru ca suspectul să nu știe din ce direcție vin loviturile.
Sub presiune, Samoilescu a declarat că s-a întâlnit cu Anca pe 06 iulie în jurul orei 16:00, în Piața Romană, apoi a invitat-o în garsoniera părinților săi din strada Cristian Tel, unde au întreținut relații sexuale. Au fost întrerupți de o lovitură în ușă, care s-a dovedit că venea din partea soției acestuia. Anchetatorii s-au dus la apartament unde nu au găsit nicio urmă de sânge, iar materialul seminal recoltat nu corespundea cu probele de la victimă.
Adevăratul criminal
După ce părinții lui s-au sinucis din cauza presiunii la care erau supuși, pentru a o salva pe soția sa, Samoilescu declară că, de fapt, el a omorât-o pe Anca, înfundându-i pe gât hârtia igienică. Apoi, a tranșat-o și a băgat-o în frigider, iar seara a împrăștiat coletele prin București, descriind locurile unde au fost găsite.
Această declarație a avut loc după ce suspectului i-a fost infiltrat, în celulă, un informator care i-a oferit o sumedenie de detalii ajutătoare. Declarația făcută de acesta a fost înregistrată pe casetă și trimisă lui Ceaușescu, pentru care organele de anchetă să poată demonstra conducătorului că și-au făcut datoria.
Într-un final, Procuratura și Securitatea au trebuit să recunoască că totul a fost o minciună. Gheorghe Samoilescu deja fusese condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care a și executat patru. În 1981, dintr-o întâmplare, adevăratul criminal a fost descoperit.
În noiembrie 1980, în casa pictorului Romca Cozmici, Miliția alertată de vecini, a descoperit cadavrul intrat în putrefacție al unei femei. Cozmici a recunoscut că omorâse femeia, iar în apartamentul său au fost descoperite și alte dovezi, precum un vas plin cu oase sigilat cu ipsos.
Confruntat cu perspectiva unei condamnări la moarte, Cozmici i-a recunoscut colonelului Corneliu Diamandescu, locțiitorul șefului Miliției Capitalei, că pe Anca tot el a ucis-o. Condamnat la moarte, a fost executat prin împușcare, iar ultimele sale cuvinte au fost “Dulce ca mierea e glonțul patriei”.