La Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a avut loc, ieri, dezbaterea cu tema "Profilul femeii jurnalist – între Anna Politkovskaia şi “fătucile din presă”, în cadrul căreia au fost prezentate şi rezultatele unui studiu internaţional cu privire la prezenţa femeilor în presă, realizat, anul acesta, de Global Media Monitoring Project, în în 127 de ţări.
Cercetarea arată că femeile sunt mai puţin prezente în presă decât bărbaţii, atât ca autoare de materiale de presă scrisă (35%), radio (27%) şi televiziune (44%), cât şi ca subiect de ştiri. Primul Global Media Monitoring Project (GMMP) a fost realizat pe 18 ianuarie 1995 în 71 de ţări, scrie Mediafax, care adagă că acesta a fost coordonat de ONG-ul canadian Media Watch, cu sprijinul World Association for Christian Communication (WACC), care s-a ocupat în continuare de această cercetare. În schimb, la cel de-al patrulea GMMP, realizat în acest an, au participat 127 de ţări. Daniela Rovenţa-Frumuşani este coordonatoarea cercetării în România.
Puţine jurnaliste de politic şi economic Deşi s-a constatat o creştere a numărului de absolvente ale facultăţilor de jurnalism, domeniile în care acestea sunt cel mai slab reprezentate sunt politica, economia, dar şi ca experţi în dezbaterile publice. Dacă în urmă cu cinci ani, procentul materialelor jurnalistice semnate de bărbaţi era de 72%, anul acesta a arătat o tendinţă de echilibrare, cu 63% dintre materiale semnate de brăbaţi şi 37% de femei.
Pe de altă parte, ştirile centrate pe femei au crescut de la 17% la 24% în ultimii 15 ani, iar opinia publică prezentă în ştiri se apropie de paritate ca reprezentare a celor două sexe, fiind ilustrată în proproţie de 47% de femei şi de 53% de bărbaţi, comparativ cu 66% voci masculine ce reprezentau opinia publică în anul 2000. Cu toate acestea prezenţa femeilor în presă ca experţi sau reprezentanţi ai autorităţilor este minoritară - doar 19% dintre experţi şi respectiv 18% dintre purtătorii de cuvânt prezenţi în media sunt femei. România, pe calea egalităţii
Realizoarea cercetării din România, Daniela Rovenţa-Frumuşani, a comparat frecvenţa publicării materialelor semnate de femei în două dintre cotidianele centrale, "Adevărul" şi "România Liberă", în 1990 şi 2010.
A observat că, în săptămâna analizată în 1990, 14,76% dintre articolele semnate în cotidianul Adevărul şi 15,38% în România Liberă au fost scrise de femei. Un singur articol semnat de o femeie se regăsea pe prima pagină a ziarului Adevărul - un editorial cu titlul "Adu-mi Doamne, liniştea în casă", în care autoarea se plângea de schimbările apărute după 1989 în viaţa de cuplu, iar în România Liberă cinci articole semnate de femei au fost postate pe prima pagină, însă niciun editorial. În 2010, în schimb, se constată o tendinţă clară de echilibrare a balanţei, cu 41,41% dintre articolele din România Liberă scrise de femei şi 41,71%, în adevărul.