50% dintre persoanele din mediu rural nu sunt angajate, iar cele mai multe dintre acestea sunt femei, arată un studiu recent. În timp ce Uniunea Europeană vorbeşte de ţinte ca educaţia permanentă şi o piaţă a muncii fără discriminare, mentalitatea care bântuie în continuare satele româneşti fixează femeia ca lucrătoare în gospodărie, care are grijă de copii şi de casă.
"Femeile din mediul rural au o situaţie deosebit de grea. Cele mai multe stau acasă şi au grijă de gospodărie, muncind de multe ori de dimineaţa până seara", spune Cristina Cazacu, manager al proiectului "Combaterea discriminării şi creşterea potenţialului de angajare a femeilor din mediul rural".
"Cursurile AJOFM nu au dus la găsirea de locuri de muncă. Trebuie să facem ceva care să le fie cu adevărat de folos celor de la sate", adaugă Vasile Şoflău, de la Fondul Român de Dezvoltare Socială. Concluzia celor doi este că ar trebui lucrat la mentalităţile din mediul rural, pentru ca apoi femeile să fie consiliate despre drepturile şi oportunităţile pe care le au. De la soacră la noră
Despre mentalităţi este şi un clip produs de regizorul Radu Jude, care va fi difuzat la televiziunile cu largă audienţă la sate începând din septembrie. Filmuleţul nu prezintă un bărbat care îi porunceşte femeii ce are de făcut, ci o soacră. Ideea clipului este că soacra şi-a acceptat statutul (sau chiar s-a născut cu el) şi încearcă să îl împrumute prin constrângere soţiei fiului ei.
Studiile Asociaţiei Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural (AFFMR) arată că majoritatea femeilor din mediul rural este încântată de varianta angajării sau a deschiderii unei mici afaceri de familie. "Făceam un studiu pe Valea Arieşului şi femeile spuneau că vor să se califice în aranjamente florale. Altele spuneau că vor să înveţe să utilizeze computerul. Într-o comună de lângă Iaşi, există un sanatoriu, iar directorul a spus că are mare nevoie de femei care să îngrijească bătrânii", spune Cristina Cazacu. 44% dintre români cred că bărbaţii sunt privilegiaţi In sondaj efectuat în 2008, la solicitarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, arată că 44% dintre români consideră că bărbaţii se află pe o poziţie privilegiată în raport cu femeile, 6% consideră că femeile sunt avantajate, în timp ce 50% cred că este un raport de egalitate. Cu ocazia aceluiaşi studiu, peste 70% dintre respondenţi cred că este mai mult de datoria bărbatului de a aduce bani în casă, şi mai mult datoria femeii de a se ocupa de treburile casei şi de familie.
Cazacu arată că, astăzi, între angajatori şi omul fără ocupaţie de la sat ar trebui să existe un pod. Iar acest pod poate fi şi ONG, dar mult mai eficientă ar fi o autoritate de stat. "Desigur, proiectul nostru este o picătură într-un ocean", admite Cazacu, dar campania de informare şi conştientizare îşi va căuta un grup-ţintă de un milion de persoane.
"În România, fonduri în valoare de doar 0,1% din PIB sunt destinate instruirii", spune Şoflău. În Uniunea Europeană, statele care se remarcă la acest capitol sunt Danemarca şi Suedia, care oferă mai mult de 1% din buget programelor de instruire. În literatura română, o mână de femei "cu spirit"
Proiectul "Combaterea discriminării şi creşterea potenţialului de angajare a femeilor din mediul rural" a fos iniţiat de Asociaţia Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural şi susţinut de Fondul Român de Dezvoltare Socială, Saatchi & Saatchi X Publicitate şi Asociaţia Agraria de Jovenes Agricultores de Almeria, Spania.
Programul, finanţat de Fondul Social European, se va întinde pe 34 de luni şi îşi propune următoarele: un milion de persoane informate despre necesitatea abandonării stereotipurilor de gen, 4.000 de femei informate despre oportunităţile de calificare-recalificare, 300 de angajatori informaţi despre nevoia de locuri de muncă a femeilor calificate în cadrul proiectului, 500 de femei calificate în cadrul proiectului, 700 de femei consiliate pentru găsirea unui loc de muncă sau pentru deschiderea unei afaceri şi 100 de femei angajate până la finalul proiectului. Pentru îndeplinirea acestor obiective, vor fi înfiinţate centre de suport în patru regiuni ale ţării.
De altfel, în literatura română, doar câteva femei nu fac parte din tiparul expus mai sus (exemplu: doamna T - Patul lui Procust, Otilia - Enigma Otiliei), George Călinescu spunând că, în literatura noastră, femeia "e în afara spiritului" şi nu demonstrează un interes deosebit pentru omul excepţional. Exemplele pot merge de la Ana (Ion) şi Mara (Mara) până la Ana (Moara cu noroc), Catrina (Moromeţii) şi Fefeleaga (Fefeleaga).
Cum comentaţi relaţia bărbat-femeie în satele româneşti?