Doar un sfert dintre primarii din mediul rural s-au înscris până acum în programul iniţiat de Ministerul Dezvoltării şi Turismului.

Deşi mai-marii Ministerului Dezvoltării se aşteptau la un succes răsunător al programului „Zece case pentru specialişti”, doar un sfert dintre primarii de la sat s-au arătat dispuşi să pună la bătaie terenuri pentru viitoare locuinţe ale medicilor, profesorilor, inginerilor sau poliţiştilor dispuşi să lucreze în mediul rural.

„Din cele aproximativ 2.860 de primării ale comunelor din România - care au, în medie, arondate câte cinci sate - s-au înscris în program doar 753. (...) La nivelul întregii ţări au fost identificate suprafeţe de teren necesare realizării unui număr de 6.458 de unităţi locative”, precizau subordonaţii ministrului Elena Udrea, la jumătatea acestei luni, cu puţin timp înainte ca termenul- limită pentru înscrieri - stabilit pentru 15 aprilie - să expire.

Pe motiv că ar mai fi primit totuşi cereri de la edili, oficialii de la Dezvoltare au decis, între timp, să renunţe la un termenlimită.

Mare parte dintre primari îi contrazic însă. Ei susţin că, de fapt, nici nu se vor înscrie în program. Motivele: fie au deja asemenea locuinţe - construite în perioada comunistă -, fie nu au terenuri libere, fie specialişii care lucrează în comunele lor refuză să se mute definitiv la ţară.

„Mai întâi vrem drumuri”

Spre exemplu, edilii comunei Întregalde, din judeţul Alba, susţin că nu se înscriu în programul ministrului Udrea pentru că nu au „teren bun”, deşi specialiştii care lucrează în localitate fac zilnic naveta.

„Noi avem probleme cu drumurile, nu cu locuinţele specialiştilor. Nu spun că nu ar fi utile, dar ce să facem dacă nu avem teren bun? Este totul în pantă aici. Doar dacă ar vrea să ridice o casă pe un deal, şi alta pe alt deal. Eu zic că ar trebui făcute drumurile mai întâi. Sunt cătune şi sate unde nu poţi ajunge”, a explicat viceprimarul localităţii, Sabin Boian.

În plus, acesta se teme că, în curând, comuna nu va mai avea nevoie de profesori (care s-ar fi putut număra printre posibilii beneficiari ai locuinţelor dorite de Udrea), întrucât şcoala din localitate se află la un pas de desfiinţare.

„Sunt doar 52-53 de elevi, iar populaţia comunei a scăzut sub 1.000 de locuitori, multe sate transformându-se în cătune”, a conchis viceprimarul.

Comuna premierului Boc are şi nu are teren

Deşi premierul Emil Boc a făcut apel către primari să se înscrie în programul „Zece case pentru specialişti”, nici edilii din localitatea sa de baştină - satul Răchiţele, judeţul Cluj - nu s-a înghesuit să facă asta. De exemplu, Susana Poptean, secretarul general al comunei Mărgău, care administrează satul Răchiţele, ne-a transmis că nu a fost luată încă o decizie în privinţa înscrierii în program, deoarece nu există suficient teren pentru ridicarea a zece case.

„În centrul comunei, aşa cum cere guvernul, am avea 500 de metri pătraţi, dar nu pentru zece case, ci pentru una singură. La marginea satului ar fi însă destul. O să vorbesc în următoarea şedinţă de consiliu să vedem ce şi cum”, a explicat Poptean.

Edilul comunei, Sorin Suciu, s-a grăbit însă să o contrazică, subliniind că are teren suficient şi că se înscrie în program. De altfel, judeţul Cluj este unul dintre fruntaşele la capitolul „înscrieri” în programul iniţiat de Elena Udrea, deşi primarii nu respectă chiar toate cerinţele executivului şi nu pot pune la dispoziţia autorităţilor terenuri în centrul comunelor.

Este şi cazul primarului comunei Râşca, Neculai Rusu, care era decis să se înscrie în program, deşi nu are „pământ disponibil în centrul localităţii”. „La periferie este însă pământ grămadă”, a conchis Rusu.

Locuinţe suficiente în Vrancea

O altă problemă ridicată de mulţi dintre edili este aceea că specialiştii preferă naveta unor locuinţe permanente la ţară. Se întâmplă, spre exemplu, în comuna Năneşti, din judeţul Vrancea.

Potrivit secretarului general al comunei, Emilia Stratulat, primăria dispune deja de patru apartamente destinate medicilor şi profesorilor, doar că niciunul dintre aceştia nu vrea să le ocupe.

„Teren pentru alte case nu avem, dar avem deja «casa specialistului », care are patru apartamente, numai că nu are cine să stea în ele”, susţine Stratulat. În ciuda tuturor acestor „ezitări” ale primarilor, guvernul insistă să ridice 25.000 de locuinţe noi pentru specialişti în centrul a cel puţin 2.500 de comune din România. Asta, întrucât, susţin mai-marii de la Dezvoltare, locuinţele i-ar convinge pe tinerii cu pregătire să aleagă viaţa la sat.

„Noi avem probleme cu drumurile, nu cu locuinţele specialiştilor. Nu spun că nu ar fi utile, dar ce să facem dacă nu avem teren bun? E totul în pantă aici. (...) Eu zic că ar trebui făcute drumurile mai întâi. Sunt sate şi cătune unde nu poţi ajunge.“, SABIN BOIAN, viceprimar comuna Întregalde, judeţul Alba

„LOVIŢI” DE CRIZĂ

Udrea: „Ne bazăm pe parteneriate pentru construirea locuinţelor”

Deşi susţine renaşterea satului prin ridicarea de case noi pentru specialişti, ministrul dezvoltării, Elena Udrea, a admis că bugetul ministerului nu ajunge pentru construirea acestora.

„Am scos la licitaţie aproximativ 3.000 de locuinţe ANL. În total, în afară de proiectele pe care le vom face în parteneriat cu Ministerul Apărării, avem pregătite pentru a fi scoase la licitaţie 12.000 de locuinţe ANL, în acest an. Totul depinde de felul în care vor merge vânzările. Ne bazăm pe fondurile care intră în bugetul ministerului, în bugetul ANL, din vânzarea locuinţelor ANL şi ne bazăm şi pe parteneriate pentru construirea locuinţelor din programul «Zece case pentru specialişti»”, a explicat, ieri, la Cluj, ministrul Udrea.

Potrivit proiectului, fiecare locuinţă ar trebui să beneficieze de 500 de metri pătraţi de teren, în centrul comunelor în care urmează să fie ridicate.

În plus, casele ar urma să fie de două tipuri: cu două camere, pentru care sunt alocaţi 30.000 de euro/casă, şi cu trei camere, fiecare ridicată cu câte 35.000 de euro.