Miercuri dimineață, premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului lista miniștrilor cabinetului şi programul de guvernare schiţat pentru fiecare dintre cele 18 ministere.
În ceea ce priveşte programul de guvernare pentru stabilit pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI), apare în prim-plan adoptarea unei noi Strategii naţionale de ordine şi siguranţă publică. Acesta este menită să pună accent pe o prezenţă activă a poliţiştilor în stradă şi să rezole deficitul de personal.
De asemenea, noua Strategie naţională de ordine şi siguranţă publică vizează simplificarea administrativă şi transformarea digitală a serviciilor publice. Conform documentului citat, Ministerul Afacerilor Interne vrea să elimine suprapunerile de competenţă între instituţiile MAI, în principal Poliţia Română şi Jandarmeria Română.
Totodată, noua strategie este gândită astfel încât să contribuie la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalităţii. Cum se va face asta? Printr-o prezenţă activă în segmentul stradal, în locurile şi mediile cu potenţial criminogen, în raport de concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranţă specifice fiecărei comunităţi sau grup vulnerabil.
Deficitul de personal în MAI
Un alt punct din programul de guvernare se referă la rezolvarea deficitului de personal la nivelul MAI. La 30 septembrie 2020, gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de numai cel mult 5 ani. În plus, transformarea digitală a activităţii MAI impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului.
Despre siguranţa rutieră, MAI urmăreşte să o îmbunătăţească prin adoptarea unor măsuri corecte în domeniul legislaţiei rutiere. Astfel, va fi reevaluat modul în care sunt utilizate sistemele video de monitorizare a traficului, iar informaţiile furnizate vor fi folosite la impunerea disciplinei în trafic, la prevenirea şi combaterea încălcării legislaţiei în domeniu.
O prioritate a MAI pentru perioada următoare o reprezintă dezvoltarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă ca principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă. Procesul va urma
Altfel, pornind de la modul de organizare a Poliţiei de Frontieră Române, vor fi realizate optimizări în ceea ce priveşte structura şi funcţionarea Jandarmeriei Române.
Politici orientate spre diaspora
Despre programul de guvernare gândit pentru Ministerul de Externe (MAE), trebuie spus că unele dintre cele mai importante puncte ale sale se referă la finalizarea MCV şi la politicile orientate către diaspora. Asta înseamnă inclusiv mărirea numărului de parlamentari care să reprezinte românii din afara ţării.
La capitolul dedicat MAE, în programul de guvernare este precizat că în mediul extern „România îşi va atinge obiectivele pe baza triadei esenţiale a politicii sale externe: creşterea rolului şi influenţei ţării noastre în UE şi, respectiv, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”.
În acest context, Guvernul României „va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare”. Vor continua şi demersurile de finalizare a MCV, „pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc”.
De asemenea, „România va continua să fie un susţinător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest şi Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor, evidenţiate în procesul de reformă, şi a asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilităţii şi securităţii în regiune”.
Despre NATO şi relaţia cu SUA
În ceea ce priveşte elaborarea Noului Concept Strategic NATO, va fi acordată o atenţie sporită întăririi coeziunii Flancului Estic „cu impact direct pentru România, mai ales în ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea transatlantică”.
Cum va decurge în continuare relaţia cu SUA? „Interesul prioritar va fi acordat în continuare cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România. Va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, prin sprijinirea eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul nuclear-civil şi cel al securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în august 2019”, se arată în documentul citat.
Mai mult, România va continua să susţină parcursul european al Republicii Moldova inclusiv sprijinind-o financiar. Totuşi, acţiunile României vor fi condiţionate „de acţiunile concrete ale autorităţilor de la Chişinău pentru asigurarea dezvoltării democratice a Republicii Moldova şi a parcursului său european, respectiv de realizarea reformelor esenţiale asumate prin Acordul de Asociere şi prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) cu Uniunea Europeană”.
În programul de guvernare există un punct ce ce referă şi la situaţia din Ucraina: „România va continua susţinerea soluţionării pe cale paşnică a conflictului din estul Ucrainei şi respectarea strictă a regimului de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum şi menţinerea regimului de sancţiuni faţă de Federaţia Rusă.”
Care va fi relaţia cu Rusia?
În documentul amintit este descris un alt subiect important pentru politica externă: relaţia cu Rusia. „În relaţia cu Rusia este necesară în continuare o abordare pragmatică şi predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar şi de alte evoluţii conexe.
Respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional rămâne o condiţie necesară pentru intensificarea dialogului. Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial”, precizează documentul.
6% din PIB pentru Sănătate
În ceea ce priveşte Sănătatea, cele mai importante obiective ale programului de guvernare se referă la Creşterea finanţării până la 6% din PIB (în perioada 2021-2027), la investiţiile în infrastructură şi la atragerea personalului în sistem. Se are în vedere realizarea investiţiilor în infrastructură şi aparatură, dar şi atragerea fondurilor europene, precum şi crearea capabilităţilor în zonele de risc.
Alţi piloni pe care se bazează programul de guvernare propus de noul Guvern al României în domeniul Sănătăţii sunt reprezentanţi de pregătirea capitalului uman şi atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităţilor optime pentru tratament şi asigurarea medicaţiei la standarde europene, precum şi programe naţionale ţintite pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor.
„(…) Sistemul de sănătate românesc se află acum în faţa unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual”, se arată în programul de guvernare. De asemenea, Guvernul Cîţu intenţionează elaborarea rapidă a unei noi legi a Sănătăţii, dar şi continuarea reorganizării instituţiilor publice din domeniu.
Deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii reprezintă noutatea din acest program de guvernare. În acest context, statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS.
Aproape 3 miliarde de euro pentru investiţii
O sumă ce ajunge la cel puţin 2,8 miliarde euro şi care provine din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate este prevăzută pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major.
Noul Executiv îşi mai propune construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei, dar şi continuarea derulării programului de consolidări şi a altor lucrări de intervenţii pentru clădirile unităţilor sanitare. Planul este valabil pentru perioada 2021 – 2024. Alt obiectiv se referă la derularea proiectului „Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.
Noul Executiv va urmări şi încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă. Astfel se speră că vor fi asigurate continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (n.r. - medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale şi a criteriilor de eficienţă.
Nu a fost uitat nici vechea problemă legată de identificarea soluţiilor privind atragerea de personal de specialitate în zonele defavorizate şi mai puţin accesibile. De asemenea, recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă reprezintă un alt punct al programului de guvernare.
Apărarea, modernizarea şi cadrul legal
Dezvoltarea unui cadru legal care să asigure modernizarea, operaţionalizarea şi gestionarea eficientă a priorităţilor reprezintă principalul obiectiv pe termen mediu în domeniul Apărării. Guvernul va avea în vedere „consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente”.
Astfel se doreşte descurajarea unei agresiuni împotriva României şi asigurării unui răspuns adecvat la provocările mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. „Acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din acest areal.
Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru Apărare”, se menţionează în document.
Printre altele, obiectivele pe termen mediu se referă şi la creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE, precum şi la consolidarea parteneriatului strategic cu SUA. De asemenea, intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărări, continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităţilor prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României şi îmbunătăţirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi calităţii vieţii personalului sunt alte priorităţi.
Corvetele multifuncţionale, o prioritate
Printre principalele linii de interes din programul de guvernare schiţat de PNL-USR PLUS-UDMR se numără demararea contractului „Corvete multifuncţionale” şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin.
Totodată, se vrea contractarea unui al treilea sistem HIMARS în cadrul programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare”, dar şi contractarea a şase sisteme radar de contrabaterie AN/TPQ53. Această investiţie face parte din programul de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” şi derularea procedurii de achiziţie pentru „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Derularea a două acorduri cadru pentru 2.902 platforme de transport şi 363 remorci şi semiremorci şi derularea contractelor subsecvente pentru achiziţionarea de rachete SPIKE ER se numără printre obiectivele din programul de guvernare destinat Apărării. Documentul se referă şi la iniţierea altor programe de achiziţii necesare îndeplinirii obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului NATO de planificare a Apărării.
Evaluarea angajaţilor din sistemul public
Despre evaluarea angajaţilor din sistemul public, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a anunţat că se va face printr-un nou sistem care se regăseşte în programul de guvernare. La această soluţie s-a ajuns în contextul în care funcţionarii publici se evaluează între ei.
Noile proceduri de evaluare au fost concepute în coordonare cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar indicatorii de performanţă vor ţine de cont de experienţele cetăţenilor cu funcţionarii publici. „În acest moment, funcţionarii se evaluează între ei, parcurgând etape profund influenţate de formalism şi chiar subiectivism, funcţie de relaţiile de colaborare între şefi şi subalterni”, se menţionează în programul de Guvernare.
„România Educată e indispensabilă.”
În programul de guvernare schiţat pentru Educaţie, Cabinetul Cîţu îşi propune să susţină creşteri graduale, până în 2024, pentru finanţare acestui domeniu. Executivul consideră că fără educaţie, o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea.
Se doreşte astfel implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional „România Educată”, propus de preşedintele nu cu mult timp în urmă de Klaus Iohannis. Pentru reuşita acestui demers, Guvernul îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea Educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.
Programul de guvernare gândit de coaliţia formată din PNL, Alianţa USR PLUS şi UDMR pentru cele 18 ministere.
Sunt prioritare reforma carierei didactice, regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, formarea continuă, implementarea unor politici meritocratice de salarizare, schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans şi inter disciplinare. La fel sunt regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice.
De asemenea, acelaşi lucru este valabil şi pentru crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local, dar şi corelarea cu sistemul de finanţare. La fel de importantă este corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale.
Alte obiective prioritare: digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.
sursa: Agerpres