„Fantoma” lui Vîntu la Sulina

Cândva era un complex turistic tare frumos, acum nu s-a ales nimic din el. L-a cumpărat Sorin Ovidiu Vîntu cu mulți ani în urmă și l-a lăsat în paragină. „Am auzit că ar fi ipotecat la o bancă din străinătate”, suspină, nostalgic, o localnică în timp ce aruncă o privire spre hotelul „Sulina” din localitate.

Clădirea părăsită a devenit „obiectiv” turistic. Toate bărcile ticsite cu turiști care pleacă pe canalele Dunării trec pe lângă fosta mândrie a comunității. „În stânga, vedeți fostul hotel al lui Vîntu. Stă închis de mai bine de 15 ani. Nimic nu s-a întâmplat în acest timp. Au știut numai să fure”, comentează înciudat barcagiul transformat, de nevoie, în ghid local.

Hotelul pare bântuit. Năpădit de buruieni, fără garduri și fără pază, imobilul de pe malul Dunării este încremenit în trecut. La intrare, aproape ștearsă, o sigla tricoloră dezvăluie vechiul propritar: Ministerul Turismului. Cheiul din fața fostului hotel este acoperit de stuf. Cu greu se deslușesc una sau două locuri de acostare, înguste cât o barcă modestă de pescar. Praful s-a ales din gloria de altădată a complexului. Un câine închis este stăpân în interior, iar un taur păzește la exterior ce a mai rămas din moșia lui Vîntu.

O latură a fostului hotel se învecinează cu o clădire veche, fostul „Magazin Universal” din localitate. A sfârșit și el ferecat, părăsit, cu acoperișul spălăcit, cu firma ruginită și cu litere lipsă.

Bunuri sechestrate

Spusele femeii sunt pe jumătate adevărate. Hotelul „Sulina” este pus sub sechestru de procurori în dosarul „Petromservice”, în vederea recuperării unei pagube de 83 milioane de euro, prejudiciul adus societății „Petromservice”, firma a 72.000 de sindicaliști din fostul Petrom. În acest caz, Vîntu a primit o pedeapsă de șase ani și două luni închisoare. Hotărârea judecătorilor nu este definitivă.

Investiții în imobiliare

Era vremea în care Vîntu nu știa ce să mai facă cu banii, deoarece câștigurile sale de la Fondul Național de Investiții (FNI) depășeau orice închipuire. A cumpărat atunci mai multe hoteluri din Deltă pe care, ulterior, le-a închis sub pretextul modernizării. În acest moment, Sorin Ovidiu Vîntu este încarcerat sub acuzația de favorizarea infractorului după ce l-a ajutat pe prietenul său, fugarul Nicolae Popa, să se ascundă mai mulți ani în Indonezia, deși era condamnat în țară la 15 ani închisoare în dosarul prăbușirii FNI.

Inventarul a durat două luni

În noiembrie 2011, procurorii DIICOT puneau sechestru pe averea lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Aproape 80 de imobile au fost atunci indisponibilizate. Printre ele, proprietățile mogulului din Tulcea, respectiv un teren intravilan (39.393,68 mp), situat în comuna Crișan, județul Tulcea, având următoarele construcții administrative și social culturale:

● restaurant 421,35 mp;

● bazin înot 360 mp;

● popicărie 648 mp;

● discotecă 178,28 mp;

● turn observare 14,95 mp;

● Hotel Lebăda 1.428,43 mp;

● magazie 73 mp;

● uzină 225 mp;

● beci 13 mp;

● rezervor combustibil 137,50 mp;

● magazie 22,42 mp;

● instalație solară 250 mp;

● magazie 53,10 mp;

● magazie 18 mp;

● ghețărie 176 mp;

● dușuri 18 mp;

● magazie 84 mp;

De asemenea, sechestrul vizează și proprietăți din Sulina, respectiv un teren intravilan în suprafață de 14.278, 47 de metri pătraț, cu hotel, restaurant și construcții anexă,se arată în rechizitoriul procurorilor.

Cum a devenit afaceristul proprietar în Deltă

În 1998, prin intermediul prietenului Nicolae Popa, fostul mogul media a creat propriei societăți, „Gelsor”, o datorie fictivă. În baza compensării așa zisei datorii, Vîntu a încheiat cu „Gelsor” 15 contracte de vânzare-cumpărare de imobile situate în toată țara. Așa a ajuns SOV să cumpere două hoteluri, respectiv „Lebăda” și „Sulina” din județul Tulcea. Ele au fost achiziționate de firma sa, Gelsor, în 1998, cu 2,5 miliarde de lei vechi, adică aproximativ 280.000 de dolari. Sub pretextul că investițiile viitoare de 3,5 miliarde lei vechi se transformă în acțiuni, Vîntu a devenit acționar majoritar al firmei care administra cele două imobile. Ulterior, prin vânzări succesive, hotelurile au ajuns în proprietatea unei firme offshore din Cipru. În realitate, tot Vîntu era proprietar.