Centrala de apartament costă mult şi implică un proces greoi de debranşare, însă eliminarea subvenţiei la căldură face ca sistemul încălzirii centralizate să fie dezavantajos.
Eliminarea subvenţiilor la încălzire, prefigurată pentru iarna viitoare, ar putea umfla factura de întreţinere cu până la 150%, în condiţiile în care, iarna trecută, în oraşele în care autorităţile locale nu au mai putut suporta costul subvenţiei, factura s-a majorat cu până la 60%.
"Într-un scenariu pesimist, eliminarea integrală a subvenţiei de către guvern, cât şi imposibilitatea primăriilor locale de a mai aloca un buget pentru subvenţii, aşa cum s-a întâmplat în multe oraşe şi în iarna trecută, ar putea duce la majorarea costului gigacaloriei facturat către populaţie cu până la 150%", a declarat, ieri, Cătălin Drăguleanu, directorul de vânzări al Ariston Thermo România.
Anul trecut, pentru un apartament cu două camere din Bucureşti, fără contoare şi repartitoare, costul mediu al facturii lunare a fost de 320 lei.
Unde sunt facturi umflate
Pentru iarna viitoare, dacă luăm în calcul doar eliminarea subvenţiei de la guvern şi o păstrăm pe cea a autorităţilor locale, ajungem la un cost lunar de 512 lei. În unele oraşe, costul de producţie al gigacaloriei atinge valori mai mult decât duble faţă de preţul facturat în prezent către populaţie. Costul mediu de producţie al gigacaloriei este de 300 lei. Un apartament cu două camere consumă în medie 12-15 gigacalorii. Astfel, pentru cele circa două milioane de apartamente branşate, statul plăteşte anual 1 miliard euro.
Bucureştiul are unul dintre cele mai mari costuri de producţie al gigacaloriei, mai mare cu 150% faţă de preţul facturat, în condiţiile în care are branşate circa 570.000 de apartamente, adică peste 80% din numărul total. În Capitală, costul de producţie al gigacaloriei este de 311 lei, în timp ce preţul facturat este de 124 lei, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).
Avantajele centralei de apartament
Principalul dezavantaj al centralelor de apartament este creat de investiţia iniţială, care se ridică la aproximativ 6.000 lei, bani care pot fi recuperaţi în circa trei ani din reducerea facturii cu până la 45%.
Un alt dezavantaj este procesul greoi de debranşare, care, în cazul Bucureştiului, poate dura şi trei luni.
De cealaltă parte, dezavantajele sistemului centralizat de încălzire sunt mult mai numeroase. În primul rând este ineficient, din cauza vechimii, este imposibil de controlat, necesită o revizie anuală, consumatorii sunt dependenţi de vecinii de scară care pot crea probleme prin întârzieri la plata facturilor şi serviciile sunt de calitate proastă, apa încălzindu-se foarte greu.
În România au fost instalate până în prezent circa 1,5 milioane de centrale de apartament, număr aproape egal cu cel al apartamentelor care beneficiază de sistemul centralizat de încălzire. Distribuitorii de centrale mizează pe o creştere a pieţei cu 35% în acest an, numai pe baza anunţurilor de eliminare a subvenţiei. Anul trecut, aceleaşi discuţii au generat o creştere de 35% a pieţei.
COSTURI
Preţurile la căldură şi apa caldă pentru un apartament de 2 camere (lei/lună)
RESPONSABILITATE
Subvenţionarea încălzirii rămâne în cârca primăriilor
Până în acest moment, aproximativ 50% din costul real al gigacaloriei a fost susţinut aproape în mod egal de către Guvern şi bugetele locale. Discuţia eliminării acestor ajutoare pentru încălzire a început încă din luna mai a anului trecut. Cu toate acestea, ajutorul guvernamental s-a menţinut şi pe parcursul iernii trecute, în lipsa unei strategii adecvate.
Luna trecută, însă, discuţia a fost reluată, de această dată prin vocea reprezentantului Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti.
"Ceea ce dorim să realizăm este ca subvenţia de încălzire să fie acordată celor care au nevoie de ea, ceea ce va economisi banii guvernului şi va asigura mai multă protecţie pentru cei vulnerabili. Deci, nicio subvenţie pentru cei bogaţi, protecţie sporită pentru cei săraci", a explicat, la acea dată, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti.
Cine va mai primi subvenţii
Varianta luată acum în calcul este ca subvenţia de încălzire să fie acordată numai categoriilor sociale defavorizate. În aceste condiţii, primăriile rămân singurele care mai pot acorda această subvenţie şi pentru restul populaţiei.
Însă problema reducerii costurilor locale ar putea tăia consistent din bugetele prevăzute pentru acest ajutor. Acest aspect a fost constatat încă de anul trecut, când mai multe primării nu au mai putut susţine aceste subvenţii. Astfel, în Baia Mare, costurile încălzirii au crescut cu 60%, în Târgovişte, Alexandria şi Timişoara - cu peste 50%, iar în Drobeta Turnu Severin sau Focşani - cu peste 35%.
Dacă la începutul anilor 2000 sistemul centralizat de încălzire deservea 2,5 milioane de apartamente, în martie 2011 numărul acestora a scăzut la 1,54 de milioane de apartamente branşate, conform datelor ANRSC.