Situaţie moştenită din anii ’70: leii, tigrii şi maimuţele de la Zoo Craiova se încălzesc iarna pe sistem "bătrânesc", la soba cu lemne
Leii şi tigrii (de altfel, tot ce înseamnă animal exotic de la Grădina Zoologică din Craiova) se încălzesc iarna ca pisicile bunicilor de la ţară, la soba cu lemne. Metoda nu e o improvizaţie descoperită pe timp de criză sau născocită din balcanismele tranziţiei întinse peste normele europeane.
Regele junglei aterizat prin Bănie şi urmaşii săi la tron se încălzesc la sobă încă din anii 1970. Altceva nu ştiu şi nici nu sunt şanse să cunoască prea curând. Din cărămidă sau din teracotă, pe lemne acum, în trecut, pe gaze, soba a devenit principala metodă de supravieţuire pe timp de iarnă românească a vieţuitoarelor provenite din Africa.
Iarna la ZOO
Deşi e Boboteaza, se poate spune că leii au azi noroc: nu e chiar ger. În biroul său îngrămădit, doldora de hârtii aiurea, plin de coarne de cerb şi păsări împăiate, plus un televizor stricat şi un volum de versuri dăruit de Adrian Păunescu înainte de moarte, administratorul de la ZOO Craiova, Ion Cojocaru, spune că totul e bine. Că treaba merge. Că are tot ce-i trebuie.
Îndrăzneşte, timid, chiar să-şi proiecteze şi un vis: aşteaptă ceva bani de modernizare. Pentru că, e drept, ar prinde bine o centrală pe lemne, cât de mică, de care să se bucure şi tigrii, şi leii, şi maimuţa. Şi apoi, cine ştie? Poate să-şi bucure şi clienţii: poate să facă rost, de exemplu, de un crocodil nou-nouţ pe care să-l expună, contracost, într-o vitrină bine luminată.
În încăperea umedă unde stau cei patru lei şi mama tigroaică e cam frig şi un aer care te îneacă. Pe sub un bec chior se vede că e și fum. Leul Turi e agitat. Se plimbă dintr-o parte în alta a cuştii înguste. E imaginea vie a expresiei "a te plimba ca un leu în cuşcă". Aici, cât celălalt leu, Dani, îşi curtează leoaicele, Ion Cojocaru, administratorul, zice că fumul e de fapt abur şi că Turi e agitat că e perioada de împerechere. Nu de la frig, deşi soba e mai mult rece, sau de la cuşca strâmtă care l-a înghiţit şi iarna asta. "Soba e rece că a fost uşa deschisă acuma...", zice administratorul.
Cojocaru nu înţelege ce a dat aşa peste presă de-l întreabă de încălzirea cu soba abia acum. "Soba e de când avem animalele astea exotice. Avem sobă, cu lemne. Astea sunt condiţiile, e bine. Ca la români. O mai reparăm, când se strică, o mai lipim. Lei avem din 76 până acum. Şi de prin 76-80 facem aşa iarna, cu foc, că e frig. Şi când temperaturile sunt la -7, -10 grade, avem non-stop călduri. Adică focul nu se stinge niciodată. Nici ziua, nici noaptea. Se menţine în permanenţă. Deci tot timpul...", insistă administratorul.
"Le facem foc preventiv"
Când frigul îi mai lasă, angajaţii de la ZOO scot rapid regele junglei prin curte, să mai mânânce, să mai ia o gură de aer, prilej cât să-i facă şi curăţenie prin cuşcă. Apoi, până ies ghioceii, animalul stă aşa, mai mult închis. Alin, unul dintre îngrijitorii mai tineri spune, mai mult cu jumătate de gură, că "asta e situaţia" şi că trebuie să mai cârpească pe la sobe cum apucă. Că "nu e condiţii".
Înainte de 1989, încălzirea se făcea pe bază de gaze. Dar după Revoluţie, s-a umblat la costuri şi s-a ajuns tot la lemne. "Eu nu stau să văd dacă le e frig. Iau măsuri de precauţie şi le bag la căldură. Că ele fiind de origine din Africa, vă daţi seama că la minus 10 grade, cum e la noi, nu le e bine. Le facem foc preventiv. Uite, tigrii noştri sunt siberieni, ei pot rezista la iarnă. Dar îi băgăm şi pe ei că nu vrem să riscăm. Nu vrem să riscăm!", adaugă şeful grădinii, Ion Cojocaru.
Au şi "cazuri speciale", de fiare care au acceptat, ca nişte copii înţelegători la necazul părinţilor, situaţia din grădină şi frigul din România. Cum ar fi Adam şi Eva: ei sunt doi jaguari botezaţi după primii oameni din Biblie, din America de Sud, animale mai pretenţioase la temperatură. "Dar s-au acomodat atât de bine la condiţiile noastre de aici, că nu mai trebuie să le facem focul! Aşa că ei doar intră în adăpostul de iarnă, care e şi atât", spune, mândru de cele două feline, Cojocaru.
Leul de la "Miss Piranda"
Mai toate animalele exotice de aici nu au cunoscut altă viaţă decât cea din captivitate. Sunt născute şi crescute în România, multe luate de la "particulari, care le ţineau drept hobby", după cum zice Ion Cojocaru. Una dintre leoaice, căreia îi zic toţi Tampon, e adusă de la Tecuci - "Îi zicem aşa că sare să blocheze uşa cu labele, nu de altceva...", explică repede administratorul.
Maimuţa, Benji, e adusă şi ea de la altă grădină ZOO. Pe leul Turi, l-au primit cadou de la o Miss Piranda de acum vreo şase ani: "A primit ţigăncuşa premiu un leu la concurs. Şi ţiganul l-a ţinut până la şase luni. Şi apoi n-a mai putut să-l ţină, că l-a muşcat leul pe ţigan de burtă. Şi l-a adus aici, că vroia nişte bani. L-a dat cu condiţia să-i punem numele Turi". Nu ştie de ce. Dar a acceptat.
Fiare printre oameni
Când nu stă cu ochii pe animalele aflate în grija lui, administratorul se încumetă să adune câteva observații sociologice legate de relaţia dintre oameni şi fiare. Românii se poartă "foarte frumos cu animalele la ZOO", zice el. Câteva exemple: Acum vreo zece ani cineva a furat câţiva căpriori din grădină, pe unul l-a omorât și l-a lăsat în urmă. Iar de sărbători, vizitatorii instalează chiar şi teroarea printre celelalte vieţuitoare. "Sunt ţigani din ăştia mici, au pistoale cu bile, care vin din hobby, din ranchiună, să vadă. Şi au mai fost accidente cu animale. Apoi, de exemplu, cum aveam ursul în grotă veneau şi aruncau de sus cu ţigări aprinse pe blana lui... Asta e civilizaţia", spune administratorul.
Poate că nu va fi aşa mereu, îşi îngăduie să tragă speranţă. Până la urmă, aşteaptă totuşi 24 de miliarde de lei, bani pentru modernizare. Deja, în iernile viitorului imaginate aici, soba dispare şi ninge cu centrale termice pe la ZOO Craiova.
"Am face, de exemplu: o centrală termică pentru leu! Tot pe lemne, că gazele sunt scumpe. Pentru maimuţă şi papagali, care ar fi altă zonă, facem altă centrală. Centrală termică pe lemne, că avem lemne aici în zonă, e mai bine, facem cu calorifer. Pentru tigru şi leu, fiind în aceeaşi zonă, putem face o singură centrală. Să fie unii într-o parte, alţii într-o parte, o singură construcţie. Şi facem şi pe jos încălzire, şi la pereţi. Astea sunt trecute în listă, le avem în plan! Şi în acelaşi timp ne gândeam să facem o construcţie cu acvarii, cu vitralii, cu ceva deosebit, cu un crocodil, ceva acolo. Şi cu intrare! Că suntem singurul zoo din ţară fără intrare…", își înșiră Ion Cojocaru planurile pentru grădină.
E adevărat, grădinile ZOO de la noi nu sunt o privelişte prea încântătoare. Tinde şi responsabilul de la ZOO Craiova să o recunoască. "Nu s-a modernizat deloc prin grădinile zoologice din România. De 40-50 de ani nu s-a făcut nimic, pentru că nu ne-am gândit că vine această UE şi acest spaţiu minim pentru animale. După ce a venit ordinul 1798/ 2007, imediat s-au mai modernizat unele. Şi în funcţie de cum e, de exemplu, pe plan local, primarul face azi loc la lei, anul viitor la tigri. Alţii au primit bani de la Mediu. Turda, Vâlcea, Hunedoara e aşa. Nu putem sta la sobă la nesfârşit. Dar a mers şi merge şi aia, aşa că asta e! E bine", încheie Ion Cojocaru, ușor optimist. Lasă apoi să se întrevadă ceva emoţii legate de perioada de împerechere la lei: nimeni de aici nu-şi mai doreşte să mai facă leoaica pui. Nu mai e loc nici măcar de-o pisică mai mică prin cuşca marilor feline.