Oierii spun că "producţia" de anul ăsta e una excelentă. La crescător, preţul îngheaţă la 18 lei/kilogram.
În Drăgăneşti Vlaşca, judeţul Teleorman, crescătorii de oi şi de capre stau în perioada asta mai mult prin saivane. Sunt ultimele fătări pe anul ăsta şi trebuie să fii cu ochii-n patru: să stea mielul numai lângă oaie sau iedul lângă capră şi să-i ajuţi să ajungă la ţăţe, ca să sugă. Ştefan Iscru face un oierit de subzistenţă. Ovine creşte de 10 de ani, de când a primit de la taică-su 20 de mioare. A lăsat serviciul cu carte de muncă şi s-a apucat de oierit. Acum are cam 100 de oi şi 30 de capre. Aşa şi-a putut ţine în şcoală cei patru copii şi-a putut întreţine o casă. Anul ăsta, prima oaie i-a fătat cam pe 25 ianuarie. Nu veniseră încă zăpezile alea mari. "Cum să vă spun? Animalele-s frumoase să te uiţi la ele în poze, nu se te ţii de ele. Eu de pe 25 ianuarie n-am plecat din saivan, că e muncă. Dai mielul la mă-sa să sugă, stai acolo cu ei, apoi îl ei şi-l duci în altă parte, să nu-l calce în picioare". În 2011, Ştefan Iscru a vândut miei la poarta casei. Cunoştinţele şi-au făcut rezervări şi când a fost momentul tăierii s-au prezentat în Drăgăneşti Vlaşca. Preţul a fost sub media pieţelor şi a supermarketurilor – 18 lei/kilogram. Un alt avantaj, spune Iscru, e că omul merge în saivan şi spune: "Îl vreau p-ăla!". "Eu îl tai, îl cântăresc şi pleacă cu el acasă!". Clienţii – majoritatea din Capitală Spre deosebire de oierii care fug în preajma Paştelui să nu rămână cu "producţia" nevândută, Iscru spune că şi-a făcut clientela uşor, prin cunoştinţe. A aflat şi Bucureştiul că mieii-s graşi la Drăgăneşti Vlaşca, aşa că, pentru o oră de mers cu maşina, n-a fost bai pentru bucureşteni să vină să aleagă ce să pună pe masă în dumninica Peştelui. Cumpără şi fandosiţii, şi vecinii din sat, neamurile – marfă să fie. Copiii oierului au legat în jurul gâtului mieilor şnur roşu, să se facă frumoşi şi să fie apăraţi de deochi. Ştefan Iscru spune, însă, că secretul mielului numai bun de făcut pastramă este altul – să nu fie înţărcat până la tăiere. "Cum e carnea purcelului de lapte atât de fragedă, aşa e şi la miel. Unii-i trec pe furaje, să prindă carne repede. Dar ideea e că ei prind grăsime, nu carne. Cel mai bun miel e neînţărcatul de 7-8 kilograme".
OFERTĂ La crescător, preţul îngheaţă anul ăsta: 18 lei/kilogram O capră din saivanul lui Ştefan Iscru tocmai ce-a fătat doi iezi şi s-a făcut agitaţie. În sufletul lor, acolo, s-a băgat şi-o oaie lăţoasă, cu lâna jupuită pe-o pulpă. Iscru sare ca ars: "P-asta să nu mi-o filmaţi, că îmi strică aspectu’! E bătrână! La primăvară o fac pastramă!". Mai are acum cam 10 oi de fătat şi vreo 30 de capre. La fel de preocupat de marfa de anul ăsta este şi Niculae Glăvan. Are şi el în saivanul din curtea casei cam 100 de oi şi 65 de capre. Stă cam la marginea satului şi zăpezile au fost un chin. A muncit zile la rând să scoată oile de sub troiene. "Atunci au început să fete multe. Şi cum curăţam zăpada, cum ieşeau la aer. Unele au fătat chiar afară, noaptea. Când am venit de dimineaţă, am găsit mielul îngheţat! Mamă iresponsabilă! Nu l-a lins ca să-l încălzească!". "Îi vând pe toţi, că n-am unde să-i pasc!" La Niculae Glăvan în şură, oile fătate au regim special în perioada asta, pentru că nici el nu înţarcă mieii până la Paşte. Pe lângă coceni de porumb, tinerele mame primesc şi grăunţe şi câte-o mână de furaj. Mieii lor sunt deja buni de pus pe masă. "Anul trecut am vândut bine, cu 18 lei kilul în viu. Anul ăsta, să-l facă şi 25 de lei în piaţă, că eu tot cu 18 îl dau. La prieteni, clienţi vechi, neamuri. Ce bucurie să mai ai de Paşte dacă te împrumuţi ca să-ţi faci o friptură?". Întrebarea lui Niculae nu are răspuns aici, în saivan, sub corul ăsta de miei. Are cam 50 de bucăţi, din care zece sunt deja "rezervaţi" pe caiet. Carnea de ied, mai bună, dar mai scumpă Niculae Glăvan e cioban de 25 de ani. De Revelion, când ciocnea cu nevasta un pahar, i-a fătat prima oaie. A fost bucurie, c-au avut cu ce să se joace copiii. După ce le-au pus funde şi i-au alergat prin curte, toţi s-au plictisit. Când s-apropie tăierea, fug cu toţii de-acasă, numai să nu-i audă. Niculae spune că e scandal de fiecare Paşte, dar de mâncat – toţi mănâncă. "Am dat şi iezi. Toată lumea zice că dintre miel şi ied, e mai bun iedul. Cică n-are un miros aşa pronunţat. Eu nu simt vreo diferenţă". Nici caprele n-au fost scoase de pe alăptat, ca să prindă puii la carne. "Am avut o capră care a fătat trei. Un chin pe ea! Şi-am ajutat-o şi eu, cu biberoane. Am dat la iezi lapte de vacă!". PREVIZIUNI-BOMBĂ 30 de lei kilogramul anul acesta Discuţiile privind preţul de anul acesta pentru carnea de miel au încins deja spiritele între patronate şi crescători. Mihai Vili Dumitriu, preşedintele Patronatului Crescătorilor şi Exportatorilor de Ovine (PCEO), a declarat, pentru EVZ, că preţul propus de producători nu ţine cont de puterea de cumpărare a românilor: "Nu mai spun că nu se ţine cont de de situaţia ţărilor în care exportăm, ca Grecia sau Italia, ţări care sunt într-o criză sănătoasă". El susţine că au avut loc negocieri privind preţul cărnii de miel anul acesta, iar rezultatele au fost dezastruoase. "La cum au decurs, aş putea spune că intenţia este ca preţul cărnii să ajungă în galantar cu 30 de lei/kilogram. Evident, producătorii vor invoca o iarnă grea, că n-au fost furaje, deşi anul trecut recolta a fost bună, că oaia a stat într-un picior şi e obosită". Tendinţa de consum e în scădere Şeful PCEO a mai precizat că discuţiile au fost sistate: "I-am lăsat în pace, pentru că la o enormitate ca asta nu poţi antama dicuţii". Dumitriu a mai explicat că producătorii ar trebui să se alinieze tendinţelor internaţionale, mai ales că s-a demonstrat că preţul mare înseamnă conum mic: "Fiecare gospodină, de la noi sau din străinătate, a redus bugetul, lucru de care ar trebui să se ţină cont. La ei s-a putut micşora preţul, la noi nu". Ruxandra Joiţoiu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Teleorman, crede însă că un kilogram de carne de miel va avea aceeaşi valoare ca anul trecut – cel mult 25 de lei. "Cu criza asta, toată lumea caută să aibă un avantaj. Dar n-au oamenii bani. Toata baza crescătorilor e să vândă mieii, că oierii din asta trăiesc. Cei care vând local – vând cu 18 lei. Cei care se duc să vândă pe la Bucureşti dau carcasa şi cu 25 de lei pe kilogram", a spus Ruxandra Joiţoiu.
CE SPUN NUTRIŢIONIŞTII
Carnea de miel se digeră greu
Specialiştii în nutriţie spun că un consum moderat de carne de miel nu strică. Excesele au însă efecte dezastruase asupra digestiei şi asupra siluetei, asta pentru că valoarea energetică a cărnii este una destul de mare – 300 de calorii/100 grame. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi recomadă ca atunci când mergeţi să cumpăraţi un miel, să aveţi grijă să vă uitaţi la dinţii lui, iar copitele să fie despicate.
Specialistul în alimentaţie a mai precizat că un miel bun nu trebuie să aibă mai puţin de nouă kilograme cu totul. Cu cât e mai mic, cu atât conţine mai multe purine, care sunt transformate de corp în acid uric, acidul ajungând apoi în sânge. Este valabil mai ales pentru organele de miel, care au un conţinut ridicat de purine. Gheorghe Mencinicopschi recomandă ca preparatele din organe să conţină mai multă vedreaţă şi mai puţină carne.