Piaţa de medicamente este, la nivel mondial, poate cea mai bănoasă afacere. Cu profituri mult peste traficul internaţional de droguri, ori vânzările de armament sau diamante. Sănătatea este dragă oricui. Şi pentru ea, orice om, indiferent de starea lui socială sau materială, este gata să plătească oricât. Sănătatea oamenilor a fost însă scoasă la tarabă, de oameni fără scrupule şi se vinde cui dă mai mult.
Comerţul cu viaţa şi moartea, aduce profituri de sute de mii de miliarde anual. În jurul banalelor pastile pe care oricine le are în casă, se învârt afaceri uriaşe. Mari corporaţii transnaţionale, dar şi organizaţii internaţionale sunt băgate până în gât, în această afacere uriaşă. Care are ca miză profitul.
Pandemia de coronavirus a declanşat pe piaţa mondială a medicamentelor un război mai crâncen decât a fost până acum. Pentru că şi profiturile sunt acum mai mari. Am arătat în evz.ro din data de 6 martie, cum corporaţia americană „Moderna”, la numai o zi după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat pandemia, „Moderna” a anunţat la rându-i că deja testează pe oameni vaccinul împotriva coronavirusului. Rezultatul: Un salt cu 30 la sută într-o singură zi a valorii acţiunilor societăţii! Câştigurile: peste un miliard de dolari în numai o singură zi. Vaccinul nu a apărut nici în ziua de azi. Doar banii s-au luat.
România pe frontul anti COVIT-19
Industria de medicamente din România a fost distrusă sistematic în ultimii 30 de ani. De la darâmarea Institutului „Cantacuzino” pentru cercetări în domeniu şi până la fabricile de medicamente. Nu trebuia să mai producem nimic. În ţara profesorului Paulescu, descoperitorul insulinei, românii diabetici se tratau cu medicamente din import.
Oameni inimoşi însă au rezistat acestui asalt. Şi România a rămas în piaţă, cu puţinele resurse pe care le mai aveau. Unul dintre bastioanele din linia întâi este Întreprinderea de Antibiotice din Iaşi. De mai bine de 60 de ani, a rămas în picioare. Acum, este implicată şi în bătălia împotriva noului virus.
În România se produce hidroxiclorochina
La începutul lunii februarie, celebrul profesor francez Didier Raoult, directorul Institutului de Boli Infecţioase din Marsilia, a anunţat în câteva articole de specialitate că foloseşte pentru tratarea pacienţilor cu COVID – 19, hidroxiclorochina, asociată unui antibiotic, azitromicina.
Imediat, mai mulţi medici celebri din lume au preluat tratamentul, care se pare că a dat rezultate remarcabile. Hidroxiclorochina este o substanţă cunoscută de mai multă vreme şi care este folosită pentru tratarea bolilor autoimune, cum ar fi lupusul, dar şi a malariei.
Ea a devenit extrem de cunoscută mai ales după ce Donald Trump, preşedintele SUA a afirmat că ia preventiv, în fiecare zi, hidroxiclorochină. De asemenea, Jair Bolsonaro, preşedintele Braziliei, ţară greu încercată de virus, spune că tratamentul de bază folosit în ţara sa este cel al profesorului francez. Adică hidroxiclorochina.
„Antibiotice” Iaşi s-a mobilizat pentru ca şi în România să se producă acest medicamnet. Ca şi românii să beneficieze de el. Pentru că, firesc, ţările care îl produceau, îl foloseau mai întâi la tratarea propriilor cetăţeni şi abia după aceea, dacă mai rămânea ceva, mai dădeau şi la export.
Ioan Nani, directorul general al Întreprinderii de Antibiotice Iaşi, ne-a declarat în exclusivitate: „ La începutul lunii aprilie, am decis că trebuie să fabricăm şi noi în România medicamentul. În acea perioadă, materia primă se importa din China. Iar China avea ea însăşi mare nevoie de această materie primă. Aproape că nu mai dădea nimic la export. Am reuşit, cu eforturi uriaşe, fiind vechi şi oneşti parteneri, să aducem totuşi din China materia primă. Acum suntem în faza de testare. Urmează aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, care poate dura între şase luni şi un an de zile şi vom avea medicamentul românesc în farmacii.”
Bătălia de pe piaţa medicamentelor
Pe data de 15 aprilie 2020, Donald Trump anunţă că a decis suspendarea contribuţiilor SUA către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). SUA erau cel mai mare contributor din lume, cu o sumă de 400 de milioane de dolari anual. Trump şi-a motivat gestul spunând că OMS a gestionat total necorespunzător actuala criză. Subvenţiile vor fi suspendate până când va fi analizat modul în care organizația a răspuns la amenințarea actuală.
Pe data de 19 aprilie, acelaşi Donald Trump, acuză dur OMS, despre care afirmă că este „marioneta Chinei”. Preşedintele american a spus: „OMS ne-a dat foarte multe sfaturi foarte proaste, sfaturi teribile. Au greşit atât de mult şi întotdeauna de partea Chinei”.
Luni, 25 mai, vine şi replica OMS.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, acuzat de Trump că a avut o înţelegere secretă cu preşedintele chinez Xi Jinping să nu declare pandemia imediat ce s-a instalat, a declarat în cursul unei conferinţe de presă online, suspendarea tratamentului bolnavilor de COVID – 19 cu hidroxiclorochină, a informat AFP. Această decizie a fost luată de organizaţia mondială sâmbătă, 23 mai, în urma publicării unui studiu apărut pe 22 mai, în revista medicala „The Lancet”, care considera ineficientă sau chiar dăunătoare utilizarea clorochinei sau a derivaţilor acesteia, cum ar fi hidroxiclorochina, împotriva COVID –19. Studiul a ajuns la această concluzie analizând date de la aproape 96.000 de pacienţi internaţi în 671 de spitale în perioada 20 decembrie 2019 - 14 aprilie 2020. Totuşi, măsura de suspendare a tratamentului nu este definitivă. „Datele colectate vor fi examinate", a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Este vorba despre o măsură temporară", a precizat şi Soumya Swaminathan şefa Departamentul Ştiintific al OMS.
„Anrtibiotice” Iaşi în războiul giganţilor
În mijlocul acestui veritabil război al giganţilor, „Antibiotice” Iaşi se încăpăţânează să supravieţuiască şi să ofere românilor medicamente autohtone. În legătură cu suspendarea de către OMS a tratamentului COVID – 19 cu hidroxiclorochină, directorul întreprinderii, Ioan Nani ne-a declarat:
„Vom continua să producem acest medicament. Şi el va fi în farmacii după ce trece prin etapele prevăzute de lege. Nu îl producem neapărat pentru a trata cu el COVID -19. Ci pentru celelalte boli autoimune la tratamentul cărora se foloseşte demult. Evident, dacă se va relua şi tratamentul pentru COVID -19 cu hidroxiclorochină, vom pune la dispoziţia spitalelor româneşti acest medicament. Avem, la această oră pe stoc, aproximativ 2 milioane de pastile.”