Expoziția Brâncuși de la Centre national d'art et de culture Georges-Pompidou este scurtă, 27 martie-1 iulie 2024. Cred că este cea mai scurtă dintre cele organizate de francezi. Dar are deja un record de vizitatori. Avea și de ce...
“El este inventatorul sculpturii moderne. Această retrospectivă excepțională vă poartă în universul poetic al sculptorului de origine română, Constantin Brâncuși, prin intermediul a peste o sută douăzeci de sculpturi și patru sute de opere. În centrul expoziției se află reconstituirea identică a atelierului său, matricea istorică a întregii sale creații”, scria pe site.
Ultima dată fusese expus la o asemenea dimensiune în 1995. Acum a fost determinată de intrarea în renovare a întregului centru pentru mulți ani.
Expoziția Brâncuși, un moment magic
Nu am vrut să ratez un asemenea moment, așa că ne-am dus să o vedem. De cum intri îți taie răsuflarea. Este atât de bine concepută încât nici nu știi când ai străbătut-o. O mai iei o dată de la capăt, ca să savurezi părțile care ți-au rămas lipite de coada ochiului. Te duci. Te întorci. Simți cum crește aglomerația.
Ai vrea să o ai doar pentru tine. Nu e posibil. Deși Brâncuși a dovedit ca orice este posibil! Așa că vă voi relata câteva lucruri pe care le-am simțit. Fără a fi critic de artă. Ci doar un român care s-a simțit mândru că este un Român la Paris.
De ce spun asta? Pentru că pe măsură ce creștea aglomerația, vedeam din ce în ce mai mulți vizitatori care fotografiau cu telefonul operele lui Brâncuși. În același timp chinuindu-se să pronunțe Târgu Jiu, locul nașterii lui Constantin. Aflau cu uimire că este român, chiar și francezii.
Care îl consideră pe Emil Cioran, cel mai mare gânditor francez contemporan și pe Eugene Ionesco, părintele dramaturgiei avangardiste din Hexagon. Confruntați cu aroganța cuceritorului din Vechiul Imperiului, românii pot fi mulțumiți! Multiculturalismul începe să facă ordine.
Atelierul lui Brâncuși, punctul zero
Dar să revin la expoziție. Am pus mai multe poze, pentru că este greu de descris combinația între documente, filme, piese de artă, desene, care definește expoziția. E perfectă. Se învârte în jurul Atelierului, într-un parcurs sinuos ce vrea să sugereze fulgerul creației în creierul
Ce au reușit? Ne arată cum Constantin Brâncuși a creat o artă directă, dar subtilă în același timp, cât mai aproape de esență. Eu am rămas fermecat de modul în care a reușit să șlefuiască piatra, lemnul, pentru a crea animale aproape magice.
Poate că restul vizitatorilor au fost fermecați de Coloana Infinitului, de machetele pentru coloanele din Poarta Sărutului, de Madame Pogany (pe care cu ocazia aceasta am văzut-o cum arăta într-un autoportret), dar noi le-am mai văzut!
Unde? La București, Timișoara sau Târgu Jiu...Greu de pronunțat, nu-i așa?