Jurnalistul Alexandru Căutiș a prezentat pe Facebook ceea ce stă în spatele suspendării lui Oreste Teodorescu de la Realitatea TV, și anume falsificarea ștampilei BNR.
”Fanii Realității merită să cunoască adevărul. Sper să aibă și puterea să-l accepte…. Rareș Bogdan nu are decât vina naivității. Sper să-și revină. Prieten nu este cel care te bagă în pușcărie. Este onest un jurnalist care vrea să ajute un mafiot să dea statului o țeapă de 164.000.000 euro?”, notează jurnalistul în postarea de pe pagina de socilizare unde, transmite, mai departe un articol publicat pe portalul Plusinfo.org.
Cuțiș spune că a venit momentul ca lumea să afle detalii din culisele scandalului de la Realitatea TV. El amintește de perchezițiile instrumentate de DIICOT pe 18 octombrie, respectiv 22 noiembrie, la firma lui Traian Rece, fost parlamentar PSD, SC Agrodelta Sireasa, ce deține 11.000 de hectare de teren în Delta Dunării . Între cele două descinderi Oreste Teodorescu, care este prieten cu Rece, a fost interzis de la Realitatea. Ancheta ar avea legătură cu majorarea fictivă a capitalului social al companiei, arată sursa citată.
”Pe înțelesul tuturor, Traian Rece a introdus în circuitul companiei pe care o deținea 37 titluri de valoare (obligațiuni) eliberate de statul român în… 1929. Acele titluri au fost evaluate în anul 2014 de către un membru al ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România) ca valorând 164.635.292 euro! Evaluarea s-a bazat cică pe un „referat al BNR” din 2010. Am pus în ghilimele fiindcă încă din 2016 s-a dovedit că acel referat este un document fals (această subliniere a fost făcută într-o notă a BNR din data de 04.01.2018 transmisă ANEVAR, pe care o atașăm articolului de față). Pe data de 16.05.2018 Ministerul de Finanțe a întărit concluziile BNR, spunând că nici nu avea dreptul ca Rece să ceară bani de la stat fiindcă acele titluri erau expirate și totodată întărește ideea uzului de fals. Din adresa Ministerului de Finanțe aflăm și ce s-a falsificat: Ștampila BNR a fost falsificată, semnătura pe actul BNR a fost falsificată, numărul de intrare a fost falsificat. În documentul oficial emis de Ministerul de Finanțe se spune clar că BNR a transmis că ștampila instituției, semnătura instituției, registrul de intrare de pe documentul folosit de Traian Recea pentru a da valoare de 164 milioane de euro unor „hârtii igienice” sunt falsificate! Ați mai auzit de o asemenea infracțiune, să falsifice cineva ștampila Băncii Naționale? Vă dați seama ce gravitate! Vreme de doi ani, adică până în toamna lui 2018, acest aport fictiv de capital social, pe baza ștampilei BNR falsificate, nu a fost scos din evidențele contabile ale societății Agrodelta Sireasa. Latifundiarul Recea a folosit astfel hârtii fără valoare, dar prețăluite la 164 milioane de euro, pentru a se credibiliza în fața Ministerului Agriculturii, care dă subvenții la hectar, dar nu companiilor care presupun riscuri fiscale majore. APIA nu dă subvenții companiilor ai căror administratori au făcut infracțiuni de natură fiscală!”, scrie Căuțiș în articolul menționat.
Acesta semnalează și că terenurile din Delta Dunării aparțin de drept Statului Român, nu SC. Agrodelta Sireasa. ”Între cele două percheziții ale DIICOT la sediul Agrodelta Sireasa, „jurnalistul” l-a convins pe Rareș Bogdan să-l invite într-o emisiune pe Traian Recea. Din datele noastre, Rareș Bogdan a sistat discuția cu Recea chiar în timpul emisiunii, imediat ce a aflat, prin sms, de problemele grave ale latifundiarului. De asemenea, din datele pe care le avem, Cozmin Gușă a fost informat despre acele probleme la rândul său. De aici suspendarea „jurnalistului”. Vă întrebați dacă „jurnalistul” știa de falsificare ștampilei BNR și de faptul că Traian Recea utiliza un document cu ștampila BNR falsificată. Răspunsul este: Da. „Jurnalistul” nu numai că știa, dar și-a permis să și șantajeze pe acea persoană care i-a spus de problemă. Menționez că pun la dispoziția DIICOT toate datele mele în acest sens. Persoana în cauză, din respect pentru Realitatea TV, nu vrea să apară în public personal, momentan. Cât de „onest” este un jurnalist care susține un infractor ce uzează de un document cu ștampila BNR falsificată? Cât de „onest” este acel „jurnalist” dacă se dedă șantajului împotriva celui care îi atrage atenția despre infracțiune? (persoana șantajată este dispusă să povestească totul DIICOT-ului, are chiar obligația de a o face) Este acel „jurnalist”, după cum se autointitulează, un adevărat „luptător cu mafia PSD” dacă el susține un fost parlamentar PSD care s-a dedat la astfel de fapte? Va urma”, mai scrie Alexandru Căutiș în articolul publicat pe Plusinfo.org.