În primele şase luni din acest an, specialiştii susţin că s-a înregistrat acelaşi număr de bolnavi ca în tot anul 2005.
Medicii susţin că numărul bolnavilor care ajung în spitale cu ciroză hepatică a înregistrat o creştere „spectaculoasă“ în acest an. Doar în prima jumătate din 2008, s-au înregistrat la fel de multe cazuri cât se înregistrau înainte într-un singur an. Această explozie este cauzată de consumul de alcool şi numărul mare de bolnavi de hepatită care au fost infectaţi în anii ’90 şi nu au primit tratament. În România, bolile digestive reprezintă prima cauză de internare.
Sângele contaminat şi alcoolul, principalele cauze
Spre exemplu, dacă în anii trecut la Insitutul de Boli Gastroenterologice şi Hepatologie, din Iaşi, erau internţi în jur de 2.000 de pacienţi cu ciroză, acum această cifră a fost deja atinsă după şase luni, subliniează prof. dr. Carol Stanciu, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie, care adaugă că situaţia nu este diferită nici în restul spitalelor de specialitate din ţară. Potrivit medicilor, cazurile numeroase de ciroză hepatică sunt urmarea firească a îmbolnăvirilor de hepatită de la începutul anilor ’90, dar şi a stilului de viaţă nesănătos al românilor: consum mare de alcool şi mâncăruri grase, care afectează ficatul.
„În anii ’90-’92 se refoloseau acele în spitale. Într-adevăr, le sterilizau, dar cine poate garanta că erau într-adevăr sterile? Mulţi pacienţi care au acum hepatită sunt bolnavi fără voia lor, nu că şi-ar fi injectat droguri cu ace refolosite“, subliniază profesorul Carol Stanciu. Astfel, practica refolosirii acelor pe mai mulţi pacienţi a adus românilor mii şi zeci de mii de cazuri de hepatita B sau C, care, în timp, au cauzat leziuni mai grave la nivelul ficatului: ciroze sau cancer hepatic.
„Fără tratament, o hepatită B se poate transforma în cinci-zece ani în ciroză hepatică. În cazul hepatitei C, evoluţia durează mai mult: 15-20 de ani“, explică medicul Mihai Voiculescu, şeful Clinicii de Medicină Internă, Hepatologie / Nefrologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni, care confirmă explozia numărului de bolnavi cu ciroză hepatică în acest an. Evoluţia este influenţată şi de consumul de alcool, obezitate sau de prezenţa unor boli precum diabetul. Odată pus diagnosticul de ciroză, şansele de viaţă ale unui bolnav sunt relativ reduse: cu tratament, maximum cinci ani.
Colesterolul ridicat îmbolnăveşte şi ficatul
„La nivel mondial se observă o descreştere a numărului de îmbolnă viri prin infarct miocardic, pentru că din anii ’60 au început să se ia în serios factorii de risc. La bolile hepatice, încă ne chinuim să convingem populaţia cât de grave sunt infecţiile cu virusurile hepatice B şi C. Colesterolul nu îmbolnăveşte doar inima, ci şi ficatul“, comentează medicul Mihai Voiculescu.
INVESTIGAŢII
Cum aflaţi dacă aveţi hepatită
În România se estimează că există două milioane de bolnavi de hepatita B şi C. Pentru a afla dacă aveţi sau nu hepatită, medicii vă sfătuiesc, mai ales dacă aţi făcut transfuzii de sânge sau injecţii în spitale, imediat după Revoluţie, să faceţi un test simplu de sânge, care poate arăta prezenţa hepatitei (se măsoară nivelul transaminazelor). Teste ulterioare pot sugera tipul virusului (antigenul HBS pentru virusul B şi anticorpi pentru virusul C). Primul semn al hepatitei este oboseala cronică inexplicabilă, urmată, în unele cazuri, de febră, dureri musculare, lipsa apetitului şi o culoare gălbuie a pielii şi a ochilor.