La zece ani dupa trecerea sub autoritatea Beijingului, "Perla Orientului" devine tot mai chinezeasca, dar prospera economic.
Intr-o atmosfera de carnaval, zeci de mii de oameni au sarbatorit ieri un deceniu de cand metropola Hong Kong, denumire insemnand „portul aromelor”, si-a obtinut suveranitatea fata de dominatia engleza si a revenit la „tara-mama” - China. La manifestari a participat si Hu Jintao, presedintele Chinei, aflat in Hong Kong pentru prima data de cand ocupa aceasta functie.
Dupa 1 iulie 1997, fosta colonie britanica a capatat denumirea de Regiunea Administrativa Speciala Hong Kong, China. In termenii acordului sino-britanic din 1997, timp de 50 de ani dupa transfer, Hong Kongul are dreptul sa-si pastreze modul de administrare capitalist, moneda sa si propriul sistem de impozitare. De asemenea, isi poate forma propriul guvern cu „un grad inalt de autonomie”.
Considerat de unii analisti drept „constructia politica cea mai nebuna din intreaga lume”, experimentul Hong Kong s-a dovedit totusi un succes. Acum zece ani, Hong Kong era cel mai mare port pentru containere din lume, al cincilea centru bancar mondial, detinea a saptea bursa de valori ca marime si avea un venit pe cap de locuitor ce-l depasea de 30 de ori pe cel din China .
Orasul a reusit sa-si mentina forta economica, fiind, in prezent, „un centru de comanda si control” pentru o mare parte a comertului global. Bursa din Hong Kong este in continua crestere, dupa ce anul trecut a atras investitii ce depasesc 41 miliarde de dolari, mai mult decat Londra sau New York.
Datorita cresterii economice a regiunii, de aproximativ 7% in ultimii ani, venitul pe cap de locuitor a ajuns comparabil cu cel din Germania, rata somajului este de doar 4a, iar bugetul are un excedent de 7 miliarde de dolari.
Pe de alta parte insa, regiunea a inceput sa fie amenintata de propriul sau succes. Forta de munca a devenit prea scumpa si oamenii de afaceri si-au relocat unitatile de productie in delta fluviului Guangdong, unde au construit 57.500 de fabrici.
Alte unitati de productie sunt amplasate in Filipine, Vietnam sau Cambodgia. Astazi, Hong Kong produce din ce in ce mai putin, in schimb gestioneaza si livreaza din ce in ce mai mult. Asa-numitul re-export detine 95% din comertul regiunii.
In plus, la fel ca in „tara-mama”, creste distanta intre bogati si saraci. Datorita preturilor scazute, porturile Shanghai si Shenzhen vor depasi in curand Hong Kongul. Astfel, pe masura ce devine „tipic chinez”, Hong Kongul isi pierde unicitatea.
NEMULTUMIRI
Lupta pentru vot
Sarbatoarea din Hong Kong s-a transformat, ieri, intr-un mars de protest, unde participantii au cerut, pentru a nu stiu cata oara, dreptul la democratie, la vot universal. Regiunea autonoma are un sistem electoral semide-mocratic „hermafrodit”. Cetatenii pot alege prin vot direct doar jumatate din cei 60 de membri ai legislativului. Ceilalti 30 de membri sunt numiti de asociatiile profesionale
. Liderul Regiunii Administrative Speciale Hong Kong numeste un comitet electoral, care cuprinde in principal politicieni si oameni de afaceri fiind de orientare politica pro-Beijing. Desi, potrivit constitutiei regiunii, trebuie sa se faca pasi pentru desfasurarea alegerilor libere, Beijingul blocheaza in mod constant aceste eforturi.
„Noi cerem doar sa se respecte promisiunile”, spune presedintele democratilor din Hong Kong. Donald Tsang, premierul din Hong Kong, care a fost reconfirmat ieri de Beijing pentru un nou mandat, a reiterat promisiunea ca va crea un sistem mai democratic in regiune.