Pentru România s-a încheiat cel mai costisitor exercițiu de democrație: referendumul de modifi care a Consituției inițiat, în premieră, de cetățeni. Trei milioane de români, toate cultele religioase, organizațiile civice au declarat că se implică în mobilizarea oamenilor la vot. Și unii chiar au făcut-o cu ceva timp în urmă, așa cum au considerat. S-au cheltuit 43 de milioane de euro pentru a ajunge la o concluzie pe care niciun studiu nu a intuit-o: românii sunt fi e indiferenți, fi e răzbunători, dar sunt toleranți. Indiferenți din neștiința corectă a subiectului pentru care au fost chemați la urne, din lipsa de apreciere a dreptului la vot, dar și răzbunători pe politicienii care i-au dezamăgit. Și toleranți cu cei care au o altă orientare sexuală decât cea a lor.
Ieri, în a doua zi a referendumului pentru familie, am vrut să testăm toleranța românilor la un gay travestit care se prezintă la vot și care merge singur sau cu un partener, pe stradă.
Într-un experiment jurnalistic care a durat două ore, timp în care am fost în trei secții de votare și în Piața Obor am constatat că bucureștenii nu au reacții agresive la adresa homosexualilor. Mai mult, la vederea insolitului personaj pe cei mai mulți i-au umflat râsul Emil Simionescu, are 47 de ani și este colegul nostru de la secția „Social”. Atât doar că, ieri, a fost, pentru câteva ore „Emilia”. Dis-de-dimineață colegele noastre l-au echipat cu ștrampi negri, cizme de piele până la genunchi, rochiță mini, un șal portocaliu, perucă și mărgele. Evident, l-au fardat și rujat ca pe un manechin.
Prima escală am făcut-o la secția 346, din incinta Școlii Generale 307, de pe strada Lucșoara, pe lângă Obor. Fotoreporterul ne aștepta înăuntru, cu aparatul la ochi. Când membrii comisiei de votare au văzut pitorescul cuplu compus din „Emilia” și sussemnatul, o matahală de 115 kile, mai să le cadă pixurile din mână. Se vedea de la o poștă că-i bufnește râsul, dar se abțineau cu greu. Doar când i-am spus „colegei”: „Hai, iubi, c-am terminat aici”, au izbucnit în răs.
„Pe domnu’ gay l-ați pozat?”
Am luat-o, apoi, spre secția 304, de la Liceul Iulia Hasdeu. Dar până să ajungem acolo, altă fază nostimă, la semaforul din rondul de la Obor. Un puști care făcea și el un bănuț din spălatul parbrizelor se holbează ca broasca la polizor când îl vede pe Emil Simionescu când scrumează cu grație pe geamul portierei. Se blochează, apoi strigă la alt tovarăș de muncă, tot de vreo 8-9 ani: „Iote-l și p-ăsta, că s-a făcut femeie!”.
Spre regretul comisiei, în frunte cu președintele secției, „Emilia” n-a putut vota acolo, că avea domiciliul în alt sector. Deși se străduiesc să nu se uite prea evident la picioarele frumoase ale colegului nostru, nu se pot abține. Una dintre doamnele din comisie îl întreabă, discret, la plecare, pe fototoreporterul nostru, care nu era incognito, ca noi: „Da’ pe domnu’ gay l-ați pozat?”.
Vizavi de liceul de la Dimitrov, „Emilia” se duce să-și cumpere țigări. Vânzătoarea, Mihaela Vasile, mai să nu-i ia banii când i-a văzut fața proaspăt bărbierită. La întrebarea dacă a fost la vot, răspunde bărbatul ei: „Ce vot!? Ce, în țara asta nu mai e nimic de făcut?”. Femeia e, însă, mai conciliantă: „Eu, ca femeie, n-am nimic cu homosexualii. Din partea mea să facă ce vor!”.
„Poftiți doamnă mai în față!”
Alături, într-o cașcarabetă de o tablă și sticlă își omoară timpul doamna Daniela, florăreasa acelui colț de stradă. Dau să-i iau o floare „partenerei” și piranda o ia la goană de parcă o atacase o viespe: „Io nu vând flori la ăștia!”. Ne urcăm în mașină și o luăm spre Piața Obor. Tot la un semafor, „Emilia” n-are ce face și îi zâmbește șăgalnic unui arab din altă mașină. Ăla zâmbește, dar după ce colegu’ îi trimite o bezea cu buzele țuguiate, omul întoarce capul, rușinat.
În piață, plin, ca duminica. Lumea se uită lung la arătarea în cizme și rochie mini. După ce trec de el își sucesc gâturile și-și dau coate, amuzați. La coadă la o covrigărie, un bătrânel e galant: „Poftiți doamnă mai în față”. Lumea râde cu gura până la urechi. Covrigarul nu vrea să-i răspundă la întrebarea dacă a fost sau nu la vot: „Nu spun! Plecați de aici!”. O femeie prinde curaj și-i șuieră la ureche: „N-am nimic cu voi, da’ stați dracului acasă!”.
„Uite-l, ce frumoasă e!”
În sfârșit a ajuns și Emil „Emilia ” Simionescu la secția de vot 334, unde este arondat. În fața Liceului Dimitrie Cantemir o țigăncușă își plimbă puradelul. Dă cu ochii de Emil și-i zice plodului: „Uite-l pe domnu’ ce frumoasă e!”. Polițistul din fața liceului, să se strice de râs. În interiorul secției, apariția noastră a făcut furori. Pe de-o parte membrii comisiei mustăceau, pe de alta se făceu că se uită în hârtii. Doar o fetișcană mai curajoasă a scos smarphone-ul și i-a făcut poze lui Emil. La plecare, isteț, polițistul, ne întreabă: „În ce ziar vedem asta mâine?”