Emoția provocată de războiul din Ucraina a intrat într-o fază de uzură, iar știrile de pe front nu mai sunt în regim breaking news. Încrederea românilor în președintele Zelenski s-a prăbușit la 19%, de la peste 46% în anul declanșării războiului.
Aceeași stare de uzură a implicării față de război se observă și în Occident: toată lumea așteaptă contraofensiva ucraineană, singura care ar mai putea entuziasma tabăra susținătorilor. Dacă nu, se trece la planul B, pace contra teritorii, însă este o variantă tot mai tăcută sub tăcere de politicienii de vârf ai planetei.
Zelenski a căzut de pe soclul de zeu
Invitatul lui Robert Turcescu și Mirel Curea în podcastul HAI România, sociologul Mirel Palada, a comentat datele celui mai recent sondaj de opinie realizat de Sociopol, institutul de profil pe care îl conduce. Una dintre întrebările adresate respondenților a vizat evoluția cotei de încredere a câtorva dintre liderii europeni și mondiali ai momentului. Mirel Palada a precizat că este vorba de două sondaje realizate în aceeași lună, martie 2023 comparativ cu martie 2022.
Este relevant să vedem cum pe parcursul unui an, poporul român a trecut printr-o variație accelerată a atitudinii față de Volodimir Zelenski. În 2022 aproape jumătate din români aveau încredere în Volodimir Zelenski. Dintre toate personalitățile politice măsurate, Zelenski avea popularitatea cea mai mare. La fiecare moment istoric am avut câte un lider care avea un nivel foarte ridicat (…)", a explicat Mirel Palada.
Liderii pro-război pierd teren
Mai precis, președintele Ucrainei a coborât de la o cotă de încredere de 35% la una de 19%, arată sondajul citat. Cifre în scădere sunt de remarcat și în privința altor politicieni de vârf ai lumii care au sprijinit războiul, precum președintele francez Emmanuel Macron (de la 26 la 17%), șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen (de la 17 la 14%) sau președintele american Joe Biden (de la 23 la 19%).
„Au fost mai mulți lideri, a fost și Viktor Orban, a fost și Trump și Erdogan. I-am păstrat pe cei patru pentru că i-am măsurat în toate valurile. Vedem că Macron era puternic apreciat tot în marja războiului, că Biden era apreciat. Liderii occidentali erau îmbrățișați de români, spre deosebire de Putin care avea doar 5%. La un an după, vedem că Zelenski a coborât de pe soclul de semizeu și s-a întors în rândul celorlalți politicieni alături de Biden, de Iohannis, de Ciucă. A căzut din poziția de persoană perfectă la care ne închinăm toți ca la Mesia", a comentat Mirel Palada în studioul EVZ-Capital.
Erodarea atenției este firească
În viziunea specialistului, este absolut firească o astfel de erodare a emoțiilor provocate de invazia armată a Rusiei în Ucraina. „Scăderea asta vine dintr-un fenomen mult mai prozaic, epuizarea atenției.
Omul modern are o bucată de atenție din ce în ce mai scăzută. În plus mai intervine o lege pe care psihologii o știu de cel puțin o sută de ani, e vorba de scăderea reacției la stimujl repetat. Devenim imuni la informații repetate. S-a repetat același lucru și în al Doilea Război Mondial. (…) Nu e nimic imoral că lumea e supărată (pe război), e pur și simplu epuizarea atenției".
În opinia jurnalistului Mirel Curea, cifrele în scădere arată că emoția negativă pe care o resimt românii are legătură cu așteptarea acestora ca războiul să se încheie.
.Emisiunea tip podcast poate fi vizionată AICI