Dan Andronic, Mirel Curea și Florian Bichir au analizat unul dintre cele mai negre episoade din istoria României. Evenimentele din cel de-Al Doilea Război Mondial, care au dus la măcelul de la Stalingrad.
Despre acest moment negru în istoria României au discutat Dan Andronic, Mirel Curea și Florian Bichir, în cadrul podcastului Evenimentul Istoric, difuzat de evz.ro.
„S-a spus că Armata Română a fost trădată în sensul în care eram prost echipați, prost înarmați, nu aveam piese anti-tanc, artilerie. Erau trei divizii care trebuiau să apere un front de 370 de km, comandantul spunea că „trupele erau înșirate ca mărgelele”, iar trupele de suport germane erau la distanță”, a afirmat Dan Andronic.
„În războiul din Est când ne întâlneam cu ungurii uitam de ruși, ne poceam cu ei. În nordul Stalingradului a fost divizia a doua maghiară, erau mai relaxați decât ai noștri, se mai întărâtau când vedeau trupele române. I-au mutat în nord, au fost băgați italienii și maghiari, iar sudul a fost acoperit de noi, de cele două armate, Armata III și Armata IV. Nemții cu blitzkrieg-ul i-a surprins pe ruși, dar după s-au întors. E varianta corectă că România a fost trădată”, a precizat Florian Bichir. În timp ce Mirel Curea a completat: „Au ieșit la iveală solicitările repetate pe care Armata Română le-a făcut de a ajutor în tehnică, echipament de la nemți. Nemții nu i-au ajutat cu nimic.”
Operațiunea Barbarossa și victoriile germane
„1941, un an extraordinar din punct de vedere militar al Germaniei, în decembrie se oprește la Moscova, părea războiul terminat. Vine iarna nenorocită, se opresc operațiunile, iar în ianuarie încep din nou sfaturile pentru marea ofensivă de vară. Antonescu este chemat la Hitler, Armata Română se retrăsese de pe front, se făcea parada victoriei în București. Lumea înțelesese că războiul a fost câștigat. După urmează decizia lui Antonescu de a continua războiul alături de Hitler. Era angajament: Armata Română să fie echipată la fel ca cea germană. Aici ne-au păcălit, nu aveau echipamente nici pentru ei, au jucat la cacealma. Noi am trimis divizii ușoare acolo”, a afirmat Bichir.
„Este conflictul dintre generalul Antonescu și șeful Marelui Stat Major Iacobici, care își dă demisia; ideea lui Antonescu de a face diviziile ușoare, 7.000 în loc de 10.000”, a spus Dan Andronic.
„În vara din 42, din nou pregătiți cu un pic de suflu, armatele Axei au niște victorii zdrobitoare. Intervine Planul Albastru care avea să schimbe războiul: nu se mai atacă pe centru, să fie ocupată Moscova, iar armata germană se rupe în două. Una pleacă spre Leningrad și alta pleacă în Caucaz, pentru a putea pune mâna pe petrol. În vara lui 42 se ocupă Sevastopol și se trece în Crimeea, se ajunge exact la Volga. Trecerea s-a făcut pe la Kerch. La Stalingrad a avut loc marea confruntare, apare declarația lui Stalin: După Volga nu mai e nimic. Erau împușcați sovieticii care se mai retrăgeau.
Bătălia era la nivel imagologic, dacă orașul lui Stalin cădea dădea un avânt Wehrmachtului sau o ultimă dezamăgire rusului. Strategii spun că dacă se continua cu Moscova poate era câștigat războiul. Planul Albastru care rupe armata germană în două duce la cea mai mare tragedie din istorie, bătălia de la Stalingrad.
Avem mai multe victime în al Doilea Război Mondial decât au Statele Unite. Stalingrad e prima localitate unde apare lupta de gherilă, nemții aveau o vorbă cinică: Am ocupat bucătăria, acum trebuie să ne luptăm pentru sufragerie. Centimetru cu centimetru a avut loc bătălia.
România intră în război fără niciun tratat cu Germania, să știm până unde mergem, unde ne oprim. Totul se trata la nivel de șefi de trib, Hitler cu Antonescu, cuvântul lui Hitler nu a valorat nimic.”, a explicat Florian Bichir.
O greșeală de neînțeles, făcută de Ion Antonescu
Dan Andronic a vorbit despre o greșeală de neînțeles a lui Ion Antonescu. „Ion Antonescu a fost un ofițer de stat major de excepție, în Primul Război Mondial și în campania din 1919 a fost ofițer de stat major impecabil. Cum a putut să trimită sute de mii de soldați și ofițeri fără echipament?”
„Nici eu nu înțeleg. Trebuia să intre în război pentru a recupera Basarabia și Bucovina, a mers mai departe alături de Hitler. O groază de generali români trimiteau scrisori pline de reproșuri, foarte violente. Spuneau că li s-au promis arme și echipamente și nu au primit nimic.
Cert e că nu era un prost. Când se întâlnește cu Hitler după Stalingrad spune că Hitler a pierdut războiul și trebuie să avem grijă să nu-l pierdem și noi pe al nostru. Stalingrad a fost o lecție, teoreticienii militari demonstrează că durata de viață a unui combatant era între 45 de minute și 60 de minute, speranța medie de viață în bătălie. Rușii au atacat cu milioanele și am fost covârșiți”, a explicat Bichir.