România este una dintre puținele țări din Europa care deține resurse naturale de titan și zirconiu, dar Uniunea Europeană importă, anual, din China, peste 200 de milioane de tone de minereuri metalice, depășind un efort financiar de 12 miliarde de euro.
Robert Turcescu, împreună cu invitații săi, au făcut o radiografie a situației actuale, a manipulării - deseori mizerabile - și a informaţiilor livrate publicului despre starea lumii în care trăim. Generalul Alexandru Grumaz, sociologul Mirel Palada şi jurnalistul Robert Turcescu au discutat,în cadrul podcastului EVZ-Play, despre Dosarul Revoluției și interesul real al invaziei ruse în Ucraina: resursele naturale.
„Toată lumea vorbește despre faptul că năvălirea Rusiei în Ucraina este în strânsă legătura cu resursele naturale, minerale, de energie, de cărbune, despre faptul că vor să le taie accesul la mare”, a spus sociologul Mirel Palada, dând exemple din sursele americane care au ajuns de multă vreme la această concluzie, ca Wall Street Journal, Foreign Policy și Business Today.
În legătură cu acest subiect, Robert Turcescu, a adus în atenția invitaților cea mai recentă informație legată de pământurile rare, citând dintr-un articol scris de Cristian Unteanu, miercuri, în publicația Adevărul.
China și Turcia, țările cu cea mai mare rezervă de pământuri rare
„În Turcia s-a descoperit un zăcământ de 46 de milioane de tone de pământuri rare, de unde se extrag materiale vitale pentru industria de trecere la energie verde, plus tot ce înseamnă industria electronică, a spus Robert Turcescu, citând «Este vorba de cel de-al doilea depozit ca mărime pe plan mondial, al doilea după China cu rezerva sa confirmată de 800 milioane de tone. Numai atât şi vă dă importanţa colosală a descoperirii, căci, împreună, cele două ţări pot prelua controlul total asupra livrărilor pe toate pieţele mondiale, exact în zona strategică vitală pentru toate, pentru absolut toate industriile care folosesc semiconductori.
Practic, tot ceea ce asigură producţia planetară în cam toate domeniile imaginabile, iar rezervele globale se găsesc concentrate în China, Turcia, Rusia şi Brazilia. Dependenţa industriilor mondiale este incredibil de mare şi depăşeşte cu mult, spre exemplu, pe cea de resursele energetice ruseşti. Un singur exemplu: în cazul UE, China este cea care asigură nevoie de import în proporţie de aproximativ 98% (importurile europene sunt majoritar de neodymium, praseodymium, dyposium şi terbium». Deci, cine are asemenea zăcăminte este zeu” a conchis Robert Turcescu după încheierea citatului.
Dezvoltând mai pe larg tema pământurilor rare, Robert Turcescu a vorbit despre articolul publicat în cadrul Energy Industry Review, care asigură că România este una dintre puținele țări din Europa care deține resurse de titaniu și zirconiu.
„Există un articol în care se vorbește despre faptul că România este una dintre puținele țări din Europa care deține resurse de titaniu și zirconiu, iar articolul se duce spre celebrul caz „Roșia Montană”, unde aflăm un lucru uluitor, într-o tonă de minereu extras de la Roșia Montană, valoarea aurului și a argintului înseamnă doar 95 de dolari, restul înseamnă metale rare: arsen, titan, nichel, crom, galiu și așa mai departe, care într-o tonă de minereu au o valoare mult mai mare”, a explicat Robert Turcescu.
România, una dintre puținele țări din Europa care dețin resurse naturale de titan și zirconiu
„Atenție, ca să înțelegem dimensiunea, Uniunea Europeană importă anual, din China, peste 200 de milioane de tone de minereuri metalice, iar efortul financiar depășește 12 miliarde de euro. Deci, oameni buni, România este într-o poziție de săraca țară bogată,” a mai spus Turcescu.
Lista europeană a materiilor prime critice continuă să evolueze în funcție de prioritățile tehnologice: de la 14 materiale în 2011 s-a ajuns la 30 de materiale critice în 2021, materiale a căror aprovizionare este legată de piețe mondiale foarte concentrate.
Potrivit datelor deținute de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), rezervele neexploatate de resurse minerale ale României se ridică la 20 de miliarde de tone (care includ atât minereuri feroase și neferoase, cât și sare, nisip, pietriș sau roci ornamentale). Prin urmare, România ar putea produce aproximativ 20 de milioane de tone de minereu pe an (15% din necesarul Uniunii Europene), cu condiția ca aceste resurse să fie exploatate în condiții de eficiență și cu ajutorul unor tehnologii avansate în domeniu.
La începutul acestui an, Comisia Europeană a elaborat un plan de 10 acțiuni pentru asigurarea aprovizionării cu materii prime critice pentru economiile UE, ocazie cu care a completat lista, cu noi substanțe necesare pentru tehnologii și sectoare strategice.
Lista materiilor prime critice are 30 de poziții, iar printre cele nou adăugate se numără litiul, care este esențial pentru bateriile necesare pentru trecerea la mobilitatea electrică, precum și pentru stocarea energiei, informează Energy Industry Review.