Viitoarea apărare a lui Dincă pare bazată pe prostia anchetatorilor şi inconştienţa acuzatului. Speculaţiile cu privire la posibilitatea ca Gheorghe Dincă, alias monstrul din Caracal, alias bestia cu chip de om, alias criminalul în serie, alias lupul singuratic, alias ce mai vreţi dumneavoastră va fi pus în libertate pe 27 ianuarie, au dispărut cu totul, de parcă le-ar fi luat Dincă la autostop. O prevedere din lege, care spune că timpul rezonabil în care cineva poate fi ţinut în arest preventiv este de maxim şase luni de zile, a aprins imaginaţia unora.
Pe 27 ianuarie, se făceau fix şase luni de când Dincă fusese arestat. Deci, drumul acasă, cu altă măsură restrictivă decât arest preventiv: arest la domiciliu sau control judiciar. Bine că nu s-a speculat şi că va fi pus să facă muncă în folosul comunităţii la liceul unde învăţau cele două fete răpite!
Dincă însă, nu mai pleacă acasă. Pentru că rechizitoriul este gata şi acuzatul va fi trimis în judecată în stare de arest. Documentul se află pe masa procurorului general interimar. Domnul Bogdan Licu, pentru a înlătura orice fel de capcană aflată printre filele dosarului, care i-ar putea fi favorabilă monstrului din Caracal, nu a semnat ca primarul. Ci a constituit, după cum spune un comunicat oficial al Parchetului General: „ un colectiv format din procurori din cadrul Serviciului de îndrumare și control (S.Î.C.) și Secției de urmărire penală și criminalistică (S.U.P.C.) – Biroul Criminalistică, care va examina actele de urmărire penală efectuate în cauză și va întocmi un referat cu propuneri, referat care va sta la baza fundamentării deciziei procurorului general". Cu alte cuvinte, Licu vrea să înlăture orice posibilitate ca Dincă să beneficieze de vreo greşeală a anchetatorilor, greşeală care ar putea duce inclusiv la restituirea dosarului de către instanţă pentru completarea cercetărilor.
Salcia tăiată de lângă butoiul de ars fete
Poate că acum, când se verifică temeinic înainte de instanţă, cam tot ce s-a făcut în acest dosar, vor ieşi la iveală, oficial, lucruri care ne vor face să ne luăm cu mâinile de cap. Şi, desigur, va trebui să se stabilească dacă ele au fost comise din prostie sau cu rea intenţie, iar cei care le-au comis să fie traşi la răspundere.
Avocaţii lui Dincă sunt pregătiţi deja să conteste o serie întreagă de probe, mai ales pe cele culese în primele zile de anchetă, până să vină criminaliştii de la Bucureşti, din curtea acuzatului. Nu numai că anchetatorii locali nu aveau toţi combinezoane pe ei, aşa cum cere procedura, dar nici nu şi-au putut stăpâni viciile. Anume păgubosul şi dăunătorul obicei al fumatului, dar şi dependenţa de pizza. Aşa că au fumat la faţa locului, au mâncat pizza şi au aruncat chiştoacele şi resturile alimentare pe jos. De s-a ales praful de toate probele. Însuşi Claudiu Lascoschi, avocatul lui Dincă spune că aşa mană cerească pentru apărare nu a mai întâlnit niciodată în întreaga sa carieră şi nici nu a auzit de la alţi colegi să fi avut parte de aşa ceva.
Dar ceea ce mi se pare definitoriu pentru modul cum s-a făcut cercetarea la faţa locului este că s-a luat inclusiv iniţiativa să se facă totul lună. Curăţenie ca la farmacie. Vă mai amintiţi că în primele zile, când a fost adus un buldozer să adune gunoiul din curte, Dincă a făcut mişto de procurorii şi poliţiştii care roiau în jurul lui: „E bine că faceţi curat”.
Aşadar, Dincă, dacă ar reveni peste câteva zile acasă, are locuinţa făcută bec de anchetatori. În iureşul curăţeniei însă, a fost tăiată şi o salcie. La prima vedre, nu este mare lucru. Doar că acea salcie, se afla fix lângă celebrul butoi în care Dincă pretinde că le-a ars pe fete. Vă daţi singuri seama cât de multe ar fi putut spune acea salcie unor criminalişti pricepuţi, despre ceea ce se petrecuse la poalele ei?
De aceea, precauţia procurorului general Bogdan Licu, de a mai verifica încă o dată temeinicia probelor de la dosar, este cât se poate de binevenită, iar cei care sperau că vor mai putea trage de timp prin retrimiterea dosarului pentru completarea cercetărilor şi-au cam luat gândul.
Rămăşiţele din pădure
Una dintre probele ce păreau dărâmătoare pentru acuzarea lui Dincă de omor asupra Luizei Melencu s-a prăbuşit zilele trecute, lăsând în urma ei o mare, uriaşă întrebare. Este vorba despre rămăşiţele umane din liziera de lângă Caracal.
Vă reamintim. În a doua zi de anchetă, ni s-a servit o poveste pe care nici porţile de la curtea lui Dincă, în faţa cărora era spusă pentru oamenii adunaţi acolo, nu o credeau. Se făcea că Dincă mărturisise unui poliţit de la Bucureşti, aflat întâmplător la Caracal în vizită la rude, că le ucisese pe cele două fete. Cazul se lumina brusc. S-a procedat imediat la recunoaşterea din grup a victimelor. Şi aici totul a mers strună, mai ales că acuzatului nu i se arătaseră mai multe albume cu fotografii, aşa cum se face o recunoaştere din grup, ci, pentru economie de timp, i se puseseră în faţă doar două poze. Una a Luizei, alta a Alexandrei. Iar Dincă le-a recunoscut fără să clipească. Astea erau fetele pe care le răpise, le violase şi le ucisese, după care pe Alexandra a ars-o în butoi, iar pe Luiza…
Ei, de aici începe problema. A spus întâi că a aruncat fata în Dunăre, apoi că rămăşiţele Luizei le-a aruncat într-o lizieră de lângă Caracal. Şi, uimire, chiar în locul indicat de Dincă anchetatorii au descoperit rămăşiţe umane. Unele dintre ele semi-calcinate. Antropologii de la INML au stabilit doar că oasele din lizieră aparţin unei fete cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani.
Gata! Caz rezolvat!
Numai că zilele trecute, acelaşi Dincă îşi schimbă brusc declaraţia. Spune că nu el a asasinat-o pe Luiza. Că fata a fost traficată de doi indivizi.
Şi atunci, firesc, se naşte întrebarea: Dacă pe Luiza nu a omorât-o Dincă – de altfel, nu există nicio probă că aceasta este moartă – de unde a ştiut Dincă, după ce a fost arestat, de oasele din lizieră? Şi ale cui sunt acestea? Că sunt oase de om, totuşi.
Claudiu Lascoschi, avocatul lui Dincă, a declarat că se va folosi de această împrejurare, în apărarea clientului lui.
Apărarea lui Dincă: N-a ştiut ce face!
Şi pentru că tot a venit vorba despre avocatul acuzatului, apărarea pe care încearcă să i-o construiască se bazează nu numai pe specularea greşelilor flagrante făcute de anchetatori, ci şi pe o declaraţie aproape îngerească a lui Dincă. Anume că nu şi-a dat seama ce face atunci când le-a asasinat pe fete. Cu alte cuvinte, i-a luat Dumnezeu minţile şi, într-un moment de rătăcire, le-a ucis. De fapt, în două momente de rătăcire, pentru că vorbim de două victime. Ba chiar, mai multe momente de rătăcire, dacă ar fi să ne luăm şi după alte fapte. L-am întrebat de avocatul Lascoschi dacă tot cu mintea rătăcită era Dincă atunci când şi-a parcat maşina în centrul Caracalului, în apropierea talciocului unde, din când în când, vindea tot felul de nimicuri, astfel încât să se creadă că se află prin zonă. Şi dacă tot plecată cu sorcova îi era mintea atunci când a făcut tot acel balet la Craiova pentru a-şi ascunde cât mai bine identitatea. Respectiv, mersul lui Dincă nu cu maşina proprie, nici cu microbuzul, ci cu autostopul, cumpărarea cartelei prepay de la un magazin aglomerat, ca proprietarul numărului să nu fie identificat. Era un magazin care vindea de toate, astfel încât vânzătoarele practic să nu-l poată recunoaşte. Apoi, căutarea numerelor părinţilor fetelor în telefoanele lor şi, mai ales, telefoanele de „liniştire” pe care le-a dat familiilor victimelor. Tot aşa, nu-şi dădea seama ce face?
Aşadar, deşi în multe rânduri ancheta a fost făcută cu picioarele, iar probele adunate pot fi uşor dărâmate de apărare, există suficiente elemente valabile pentru ca Dincă să înfunde puşcăria.
Să vedem ce mai rămâne din rechizitoriu, după ce comisiile domnului Bogdan Licu îl vor scutura bine de tot.